vara
Colibita locul unde relaxarea este la ea acasa
In doi, romantic la cort, pe malul lacului, sub crestele muntilor Calimani
Data: 24-26.08.2019
Scop: caiac si relaxare
Trupa: eu si Aniko
Locatia: Lacul Colibita
E vremea perfecta de baie asa ca punem caiacu sus pe masina si plecam vineri dupamasa sper Colibita. Stiam unde o sa lasam masina, stiam locul de cort (singura emotie era sa fie liber). Am ajuns chiar la inserat si pana am pus poate bagajele in caiac deja era intuneric. Luna de pe cer se oglindea in apa lacului si linistea era deplina. Traversam lacul pe intuneric si liniste si ne apropiem de malul opus in locul mult dorint. Acolo vedem ceva miscare dar se surprinderea noastra am fost intampinati de doua ciute mari si linistite care pasteau. Am montat cortul, am facut focul. Povesti, banicuri si caldura placuta a focului de lemne… Tarziu in noapte ne punem la somn. Sambata iesim pe lac cu caicul si facem turul lui. Ne bronzam si atipim dupamasa la umbra brazilor… Jucam Querkel si apoi din nou la baie si caiac.
Duminica vin in vizita membrii Dinathus care cu o zi inainte participasera la un marathon in zona.
Colibita salbatica sper sa ramana cat mai mult timp la fel de linistita si calma.
Revenind la origini
Cu cortul pe Valea Vistisoarei
Data: 2018.08.12
Scop: cort, tura si relaxare
Trupa: Aniko, Abel, Luci Chesle, Daria, Raluca, Corina, Feri, Anamaria, Alexandra, Tely
Au trecut ani multi de cand nu am mai stat cu cortul pe Valea Vistisoarei. Aici petreceam cu familia in fiecare an zile frumoase la cort.
Caldura ne-a fugarit de acasa si unde sa mergem sa fie mai racoare si nici plin de lume decat intr-un loc mai retras. Valea e inchisa cu o bariera 😦 plus ca vechile locuri de cort sunt distruse de exploatarile forestiere asa ca am stat mai la intrare. Am gasit doua locuri in care ne-am instalat tabara comod. Am stat la foc si am prajit slanina, am jucat batminton, ne-am balacit si duminica am urcat pe vale pana in golul alpin.
A fost un weekend „brici”! 😀
Valea Dejani cu bujori
M-tii Fagaras – la pas pana in Curmatura Bratilei
Data: 2018.06.16
Trupa: Dianthus-ii
Scop: tura montana
Sa ii sarbatorim pe Corina si Gica am urcat pe Valea Dejani la cabana lui Radu. Am mers cu masinile pana sus desi drumul este destul de spalat si bolovanos. Sambata am dat o tura pana in creasta, bucurandu-ne de verdele crud al ierbii si frumusetea bujorilor infloriti.
Seara ne-am jucat de vati-ascunselea :D. Super distractiv 🙂
Piatra Craiului este si va fi o calatorie in alta lume
O clasica: Cabana Plaiul Foii – La Lanturi – Vf. La Om – Vf. Ascutit – Padinile Frumoase – Cabana Curmatura
Data: 19-20.08.2017
Scop: tracking
Trupa: Aniko, Dan, Maria, Vlad Opris si Ionut
Piatra Craiului, o iubire veche! De fiecare data pasesc pe pragurile de calcar cu respect si umilinta. Pentru ca acolo simti ca traiesti, sangele curge in vine, simti emotia si bucuria fiecarui moment petrecut acolo. Amintirile legate de Crai se intind cu multi ani in urma (acum deja 21 de ani) de cand impreuna cu tata urcam pe traseul La lanturi…
De aceasta data, am format o trupa deosebita si dupa o noapte petrecuta la o pensiune mai jos de Plaiul Foii am plecat dimineata spre Refugiu Spirlea(~ 2 ore) si apoi in inca 3 ore eram in creasta dupa ce am savurat splendidul traseu a lui „Deubel” si spectaculosul „La Zaplaz”.
Vremea perfecta si temperatura optima ne-a dat ocazia sa ne bucuram de peisajul de vis. De pe varful Ascutit (3 ore petrecute pe creasta) am coborat in doua ore la Curmatura unde am apreciat inca o data curatenia, ordinea si mancare buna.
Craiul… o bijuterie! Savurati si voi pozele 🙂
Cu caiacul pe Lacul Cincis
Cort, Caiac, Camping… soare, balaceala si mult vaslit
Data: 28-30.07.2017
Locatia: Lacul Cincis – Hunedoara
Scop: caiac
Trupa: Aniko, Palosh si Alexandra
Data e vara si afara e cald cea mai buna solutie e sa mergi la balaceala. Mi-am adus aminte de Lacul Cincis si destinatia a fost aleasa. Caiacul pe masina, cortul de camping si in 2:40 ore de la Medias montam tabara in Camping Ledo. Daca ar interzice muzica in locatie ar fi conditii decente :). Lume multa mai ales duminica… mai o manea.. dar noi am profitat de turele cu caicaul in liniste, bucurandu-ne de vremea buna si peisajul pitoresc.
Cu cortul prin Fagarasul meu drag
Cu cortul prin Fagarasul meu drag
Data: 08-10.07.2016
Scop: tura montana
Traseu: M-tii Fagaras (Balea Lac – Lacul Capra – Creasta – Lacul Podragu – Podragel – Balea Lac)
Trupa: Aniko, Eu, Dani Opris si Maria, Akos, Szabi cu colegii
Este luna iulie si inca nu am reusit sa iesim cu cortul, asa ca acum e momentul. Vremea se anuta buna iar Szabi, Akos si ceva colegi urcau in Fagaras. Un prilej bun sa mergem si noi, doar-doar ne potrivim la o poveste.
Miercuri vorbesc cu varul Dani de la Alba care se alatura plin de entuziasm. Clar ca mergem!
Planul a fost de la inceput sa urcam vineri seara sa dormim cu cortul la Lacul Capra. La ora 20:00 impreuna cu Aniko am inceput sa urcam de la Paltinul spre creasta si la ora 21:10 eram langa lac unde ne-am instalat tabara. Dupa o masa copioasa si niste visinata buna ne-am pus la somn.
Sambata la ora 8:30 ne-am trezit pe o vreme superba. Pe la 9:00 a aparut Akos si ne-am luat la povesti. Dani a aparut si el pe la 9:40 si am pornit pe creasta spre Fereasta Zmeilor, Trei Pasi de Moarte, Nerlingher, Varful Mircii… si dupa aproximativ 8 ore am ajuns langa Lacul Podragu unde am pus cortul. Seara am mers in cabana sa luam pulsul la un pahar de ceai cald. Era multa lume bine dispusa, un grup mare si galagios de spanioli… dar toate bune si frumoase. Pe la ora 22:30 ne-am retras prin ceata spre corturile noastre.
Noaptea a plouat si a batut vantul destul de tare dar am dormit bine. Dimineata ne-am trezi pe vreme buna dar destul de frig. Au fost cred 5-7 grade ceea ce ne-a facut sa stam cu polarele si pufoicile pe noi.
Retragerea am facut-o prin caldari, trecand pe langa Lacul Podragel si apoi caldarea superioara a Arpasului pana sub Trei Pasi de moarte. De acolo eu am mers in fata spre Balea de unde am luat masina si am asteptat trupa pe partea sudica sub Refugiul Fereastra Zmeilor.
O tura de care mi-a fost dor, in care am redescoperit placerea mersului cu rucsac de 20 de kg, cu pas lent, cu privit in zare si facut fotografii.
Multumesc Aniko, Dani si Maria pentru acest weekend frumos!
cabadan.wordpress.com 