Lac

Cu cortul prin Fagarasul meu drag

Publicat pe Actualizat pe

Cu cortul prin Fagarasul meu drag

    Data: 08-10.07.2016

    Scop: tura montana

    Traseu: M-tii Fagaras (Balea Lac – Lacul Capra – Creasta – Lacul Podragu – Podragel – Balea Lac)

    Trupa: Aniko, Eu, Dani Opris si Maria, Akos, Szabi cu colegii

    Este luna iulie si inca nu am reusit sa iesim cu cortul, asa ca acum e momentul. Vremea se anuta buna iar Szabi, Akos si ceva colegi urcau in Fagaras. Un prilej bun sa mergem si noi, doar-doar ne potrivim la o poveste.

    Miercuri vorbesc cu varul Dani de la Alba care se alatura plin de entuziasm. Clar ca mergem!

    Planul a fost de la inceput sa urcam vineri seara sa dormim cu cortul la Lacul Capra. La ora 20:00 impreuna cu Aniko am inceput sa urcam de la Paltinul spre creasta si la ora 21:10 eram langa lac unde ne-am instalat tabara. Dupa o masa copioasa si niste visinata buna ne-am pus la somn.

     Sambata la ora 8:30 ne-am trezit pe o vreme superba. Pe la 9:00 a aparut Akos si ne-am luat la povesti. Dani a aparut si el pe la 9:40 si am pornit pe creasta spre Fereasta Zmeilor, Trei Pasi de Moarte, Nerlingher, Varful Mircii… si dupa aproximativ 8 ore am ajuns langa Lacul Podragu unde am pus cortul. Seara am mers in cabana sa luam pulsul la un pahar de ceai cald. Era multa lume bine dispusa, un grup mare si galagios de spanioli… dar toate bune si frumoase. Pe la ora 22:30 ne-am retras prin ceata spre corturile noastre.

      Noaptea a plouat si a batut vantul destul de tare dar am dormit bine. Dimineata ne-am trezi pe vreme buna dar destul de frig. Au fost cred 5-7 grade ceea ce ne-a facut sa stam cu polarele si pufoicile pe noi.

    Retragerea am facut-o prin caldari, trecand pe langa Lacul Podragel si apoi caldarea superioara a Arpasului pana sub Trei Pasi de moarte. De acolo eu am mers in fata spre Balea de unde am luat masina si am asteptat trupa pe partea sudica sub Refugiul Fereastra Zmeilor.

    O tura de care mi-a fost dor, in care am redescoperit placerea mersului cu rucsac de 20 de kg, cu pas lent, cu privit in zare si facut fotografii.

Multumesc Aniko, Dani si Maria pentru acest weekend frumos!

M-tii Fagaras
M-tii Fagaras

Primavara se asteapta in zapada – Balea

Imagine Publicat pe Actualizat pe

Primavara se asteapta in zapada – Balea

Data: 21.03.2014

Locatia: Balea Lac – Valea Doamnei; M-tii Fagaras

Scop: ski de tura

Trupa: Aniko, Dan Opris si Caba

Cand e vreme buna trebuie profitat, ceea ce am facut si noi si am fugit (din nou) in Balea. Mai ales ca Dani anul asta si-a luat skiuri de tura si trebuiau teste. Am fost rasfatati cu soare din plin, cea mai buna zapada din 2015 si o priveliste de nedescris. Noi am facut primele urmele pe Valea Doamnei pana pe lac… un sentiment deosebit 🙂

Intoarcerea la origini – Valea Ucea Mare – Varful Moldoveanu – Podragu – Muchia Tarata

Publicat pe Actualizat pe

Intoarcerea la origini – Valea Ucea Mare – Varful Moldoveanu – Podragu – Muchia Tarata

Maretie si culoare in Fagaras

    Data: 22-24.06.2013
    Locatia: M-tii Fagaras pe traseul: Valea Ucea Mare – Varful Moldoveanu – Lacul Podragu – Muchia Tarata
    Trupa: Sika si Caba
    Scopul: descoperirea vaii nemarcate Ucea Mare, urcare Varful Moldoveanu
    Foto: Caba Dan – galerie  Click
     Intoarcerea la origini se traduce, pentru mine, cam asa:
– se ia harta Maretului Fagaras (in cazul de fata)
– se alege o zona pe unde nu am mai fost (ceva nemarcat din putinele care au mai ramas 🙂 ) – in cazul nostru Valea Ucea Mare
– se mobilizeaza un om fain cu care sa mergi – Sika (un super om, dornic sa invete si exploreze tot ce e legat de munte si miscare)
– se ia cortul si primusul…
– se suna un prieten si cauti pe net cat mai multe detalii despre traseu (nu multi au umblat pe acolo)
– pleci minim 3 zile intr-o alta lume
      Avand 3 zile la dispozitie am ales sa plecam in Fagaras cu rucsac mare asa cum faceam „pe vremuri”! Sa descoperim frumusetile nealterate a vailor si muchilor putin umblate si cunoscute. In aceste ture natura devine parte din tine. Linistea, senzatiile si concentrarea se rezuma la o vibratie pura si luminoasa. Esti concentrat doar la ce e in jurul tau, te gandesti la functiile primare: supravietuire, orientare, alimentatie, iar de restul este placere.
     In Valea Ucea Mare mi s-a pus „pata” sa ajung de acum 12 ani, cand am vazut-o din partea alpina a muchiei Gardomanu, urcati fiind atunci de pe valea la fel de putin explorata a Ucisoarei. Stiam ca este o zona cu o caldare larga cu zone bune de campare, cu iesire usoara in creasta.
      Cu ajutorul lui Ionut din Vistisoara, care administreaza zona de vanatoare a acestor parti a Fagarasului primesc o harta si informatii pretioase despre traseul care trebuie urmat. In prima parte se urca aproape matematic pe Muchia Gardoman pana intr-o exploatare imensa. De acolo se mai merge pe curba de nivel si se coboara in serpentine langa rau. Dupa 4 ore de mers ajunngem la casa de vanatoare din Valea Ucea. Casuta frumoasa, dar la care „oamenii fara minte”, exprimat plastic si frumos au reusit sa sparga un geam si sa rupa ceva sindrila. Casuta are un prici de aproximativ 5 locuri, are soba si in depozit acum era plin de lemne taiate cu drujba.
Poteca pe muchia Gardoman
Poteca pe muchia Gardoman
Casuta din Ucea Mare
Casuta din Ucea Mare
      Noi am continuat urcarea iesind in golul alpin dupa inca 3o de minute. Valea se deschide, iar partea mai saracacioasa si bolovanoasa este inlocuita pe masura ce urcam cu o priveliste tot mai spectaculoasa. O cascada lunga si serpuinda cu un prag glaciar care ne-a  luat inca 2 ore sa-l urcam.

Coada randunicii
Coada randunicii
Iubire
Iubire
Parte din cascada din Valea Ucea Mare
Parte din cascada din Valea Ucea Mare
Prind spre orizont
Prind spre orizont
Un buchet de Dianthus (garofite)
Un buchet de Dianthus (garofite)
     Caldarea superioara te intampina cu total o alta lume. Esti parca intr-un vis! O pajiste verde prin care raul serpuieste lin, spre creasta iti incanta privirea 3 cascade de apa cristalina iar creasta e „strajuita” de un perete maret de stanca. Bujorul de munte este la tot pasul si fetele muntelui sunt parca insangerate de culoare roz strident a acestor flori speciale.
     Campam langa rau pe iarba verde si moale. In vizita vine ciobanul si copii care il ajuta. Sunt in vacanta si pentru iei pastoritul si urcatul la stana este ceva normal. Te surpind cu deschiderea si entuziasmul lor. Sunt fericiti si asta te face si pe tine, turistul sa devi si mai prins in „acest film”. Suntem invitati seara la un bulz la stana, invitatie care nu o putem refuza. Mancam slanica, branza si ceapa! Aici totul e perfect!
Bine ati venit la noi! Va rog campati 🙂 In spate se vede caldarea Corabiei
Sa nu-mi spuneti ca nu va place! :)
Sa nu-mi spuneti ca nu va place! 🙂
Ni se prepara un bulz 'a la stana :D
Ni se prepara un bulz ‘a la stana 😀
 
Baciul
Baciul
Noaptea o furtuna scutura bine cortul dar dimineata suntem intampinati de o vreme superba. Facem poze! Multe poze! Vrem sa va aratam si voua ce am vazut noi!

Privelistea de
Privelistea de „Buna dimineata”!
Raiul din Ucea Mare
Raiul din Ucea Mare
Prin Alpii Romaniei
Prin Alpii Romaniei
 
 
      Pe la ora 9:30 plecam spre creasta, pe care o atingem dupa ce am abordat caldare mica, numita si Caldarea Corabiei.

La revedere loc de cort
La revedere loc de cort
Sika scrutand piscurile
Sika scrutand piscurile
Cu dedicatie!
Cu dedicatie!
Viata...
Viata…
     Ajungem in traseul de creasta dupa ~ 2:30 ore. Lasam rucsacii si luam la noi doar o bluza si gecile. Urcam in viteza Vistea Mare si dupa 50 de minute atingem cel mai inalt punct al Romaniei, Varful Moldoveanu 2544 m. Il felicit pentru reusita pe Sika. E prima data cand ajunge aici si ii simt entuziasmul! 
Acoperisul Romaniei
Acoperisul Romaniei
„Printre munti si printre creste; Ne-am aducat ca intro-o poveste”
Maretul Fagaras
Maretul Fagaras
 
Sika victorios
Sika victorios
Caba Dan pe Varful Moldoveanu
Caba Dan pe Varful Moldoveanu
     Revenim la rucsaci, toata plimbarica durand ~ 2:20 ore. Tinem traseul de creasta si dupa 2 ore ajungem la Cabana Podragu. Aici suntem primiti… prost… dar asta despre asta vreau sa scriu un alt articol. Campam langa lac intr-un loc plin de bujos, inconjurati de stancarii iar creasta oblindindu-se in luciul verde inchis al apei.
Pe creasta Fagarasului printre bujori de munte
Pe creasta Fagarasului printre bujori de munte
Lacul Podragu
Lacul Podragu
Cabana Podragu
Cabana Podragu
Lumini
Lumini
Peisaj Fagarasan - Caldarea Podragu
Peisaj Fagarasan – Caldarea Podragu
     Luni strangem cortul parca cu regret. Trebuei sa coboram, sa revenim in lume reala… de sub nori. Am ales ca coboram pe cel mai frumos traseu de pe muchiile marcate Fagarasene. E salbatic, e la inaltime, e pitoresc si linistit. Vedem capre negre si parca zburam printe nori.

Vedere din Muchia Tarata
Vedere din Muchia Tarata
Capra neagra
Capra neagra
Plimbare prin nori
Plimbare prin nori
Fluturasul din poteca
Fluturasul din poteca
     Ne picura putin si dupa 3 ore de coborare ajungem intr-o mare exploatare. Tinem cel mai din dreapta drum si ajungem din nou in marcaj. Inca 2 ore si ajungem la masina!
    Multumesc Sika pentru ca ai fost in companion deosebit in acesta tura fenomenala. V-o recomand cu caldura! 😉
 
Panorama Caldare Podragu
Panorama Caldare Podragu
Sper ca va placut povestea noastra!
Sper ca va placut povestea noastra!

Maretul Fagaras, de la superba cromatica a toamnei la calmul si linistea zapezii

Publicat pe Actualizat pe

Maretul Fagaras, de la superba cromatica a toamnei la calmul si linistea zapezii

     Data: 04-06.11.2011
     Locatia: M-tii Fagaras, Valea Vistisoarei-Muchia Dragusului
     Trupa: Oana, Corina, Christine si Caba
     Scopul: tura montana de socializare si pregatire pentru Aconcagua
     Foto: Oana Roua
    Aceasta toamna ca si cea de anul trecut este superba. Vremea este perfecta pentru ture montane, asa ca am hotarat se iesim la o plimbarica prin Fagaras, prilej cu care puteam sa ne mai cunoastem cu Oana din Bacau cu care o sa plecam in Aconcagua in ianuarie.
    Zis si facut, si uite asa, vineri dupamasa ne intalnim in Sambata de Jos. Prima oprire a fost pe Valea Vistisoarei, dar nu inainte de a trece pe la bunii nostrii prieteni, familia Husea unde nu putem refuza o afinata de casa si cateva imbucaturi de slanina, branza si ceapa.
    In jurul orei 20:00 la lumina frontalelor, am montat corturile si in doar cateva minute eram instalati si in jurul focului. Caldura focului si placerea de a sta la povesti mancand un cartof in jar ne-a trimit la culcare doar dupa ora 23:30. Dimineata relaxati am adunat tabara si am plecat spre Lacul Vistisoara. Traseul pe vale este unul foarte pitoresc dar din pacate viiturile de acum 3-4 ani au schimbat umpic relieful.
Puterea naturii
Dupa aproximativ doua ore jumate iesim in golul alpin unde am savurat niste fructe uscate si ciocolata.
In viteza spre Lacul Vistisoara 😀
    Desi ai crede ca pana la Lac mai ai de trecut doar pragul glaciar superioar panta este sustinuta.
Valea Vistisoarei zona alpina
Spre pragul glaciar
In zona superioara peste 1900 de metrii incep si primele semne ale iernii. Am schimbat anotimpul si peisajul cu totul.
Am schimbat anotimpul
Spre... frumos!
Creasta Fagarasului este in fata ochilor dar bine strajuita de „ziduri” stancoase si impresionante.
    La ora 17:00 montam corturile langa Lacul Vistisoara care este inghetat bocna.
Tabara de baza
Punem primusul in functiune si bem o supa buna si cateva ceaiuri fierbinti. Doar vantul care a batut in rafale ne-a adus aminte ca suntem la o altitudine de peste 2000 m. Adapostul corturilor si echipamentul de puf ne face sa ne simtim aproape ca acasa.
    A doua zi, la ora 8:00 ne-a trezit si dupa ce am mancat bine si am strans corturile am pornit mai departe.
In "cetatea" Fagarasului
Primul obiectiv, Saua Racorele din Muchia Dragusului.
Spre Saua Racorele
Urcusul este sustinut, dar am fost rasplatiti de soarele si privelistea superba din sa.
Privelistea spre Urlea, Dara, Hartopul...
Am optat sa facem muchia pe sus, adica matematic.
Muchia Dragusului
Zona accidentat a Dragusului
Traseul este superb dar e nevoie de putina atentie! Partea inferioara a muchiei este mult mai usoara si parca ne-a facut o invitatie la un schiurile de tura la iarna. 🙂
Maretia Fagarasului
    La intrarea in padure am fost intampinati de doua ciute si un cerb cu niste coarne superbe. Am trecut de „am salutat” si casuta de vanatoare si apoi am coborat pe forestierul care inainteaza din pacate tot mai sus pe muchie.
     La ora 17:00 era la Partia de la Sambata unde am mancat. Asta dupa o operatiune de „salvare” a masinii lui Christine de pe Valea Vistisoarei care a ramas fara curent. Noroc cu un padurar saritor. Multumim!
     O tura clasica montana pe o vreme superba si un traseu excelent. Bine, sa nu pomenesc buna dispozitie si placuta companie a celor trei fete din echipa 😉
Trupa 😉
 

Xterra Triathlon – Lacul Sfanta Ana

Publicat pe Actualizat pe

O noua mare satisfactie, locul 6 la primul triathlon Xterra din Romania

        Data: 03.07.2010
        Locatia: Tusnad Bai – lacul Sfanta Ana
        Scop: concurs de triathlon Xterra (700 m inot, 23 km MTB si 6,3 km alergat)
 
        Uite ca sa organizat primul Xterra din Romania (http://www.xsalt.ro)! Un concurs care de mult il astept si care cu siguranta va creste ca si valoare, raspandire si cerere in Romania. Este un concurs foarte dinamic, incitant si barbatesc. Aici trebuie sa fi bun in toate disciplinele, sa fi organizat si sa fi super motivat.
        Din pacate nu e nimeni din Medias amator la acest concurs asa ca plec vineri spre Baile Tusnad singur. Ajung la sedinta tehnica unde nu e prea multa lume. Rapid ma cazez si incep sa-mi pregatesc echipamentul. Senzatia e super draguta… ma simt ca inaintea participarilor la concursurile de Adventure Race.

Caba fratele lui Fliper
Caba fratele lui Fliper

La ora 23:00 ajunge si bunul prieten Ionut din Campulung Moldovenesc. Mancam, stam la povesti, ne examinam echipamentele, mai ales costumele de neopren si pe la ora 00:30 ne punem la somn. Dimineata la ora 9:00 suntem deja in parcarea deasupra Lacului Sfanta Ana. Lume multa si 0 agitatie placuta.

        Inscrierea la acest concurs a fost de 60 de lei si s-au primit o gramada de lucruri: casca siliconica de inot, bidon  de apa si jeleuri energizante PowerBar, tricou cu logoul concursului, medalie de finisher, o sticla de apa si una de Gatorade totate acestea puse intr-un mini rucsacel. Ce mai! Se vede unde un concurs e facut din dragoste si dorinta de a face ceva frumos pentru lume! NU ca vreau sa fiu rautacios, mai ales ca ii cunosc pe organizatori dar sa dai 1 milion de lei pentru un maraton de MTB sau 100 Euro pentru Carpathian mi se pare… umpic „obraznic” si un interes comercial-financiar prea mare. Inteleg ca organizarea costa… costa timpul, alimentele, cazarea, consumabilele, benzina…. ca sponsorii nu te ajuta mai deloc…. dar totusi sa dai 25 Euro pt un maraton de MTB in Romania de azi mi se pare mult! Ma doare inima sa aud prieteni buni care nu pot participa la concursuri din lipsa banilor! 😦 Un lucru trist! Gata cu tristetea dar aceste lucruri vroiam de mult sa le spun!
        Pe la ora 10:30 coboram la lac unde e zona de tranzitie. Locul foarte dragut…. pe iarba la soare, delimitat cu gard metalic, paza peste tot sa nu fie probleme sa dispara ceva… Ne luam costumele de neopren si mergem sa ne incalzim! Apa e numai buna de inot. Baliza mi se pare cam aproape 😛 si vorbesc cu unul din organizatori sa o mute mai departe. NU ca as fi eu mare inotator… dar sa fie 700 m cum au anuntat. Lucru care sa si intamplat!
       La 12:15 se da startul! Plec umpic cam tare si dupa cativa metrii imi imi dau seama ca nu am nici un stil! DEZASTRU! Nu respir regulat.. din contra parca imi intra apa in nas si gura  in toate pozitiile; pozita de inot e gresita.. nu pot sa bag capul in apa…. sunt „dezarmat”. O las mai incet sa-mi revin cu respiratia, dar nici o imbunatatire. Inot broasca… nimic… inot pe spate… nimic! Nimic = respiratie haotica, inaintare slaba… sunt varza! Varza fata de cum stiam ca pot sa inot. Asta e! Lipsa de experienta la concursurile de inot; E primul asa ca am si eu o scuza :P.
      Ies din apa dupa 13:42 minute pe locul 31 din 63 :(. Bine, diferentele de timp sunt mici de 3-4 minute fata de primii 10.  In zona de tranzitie ma misc binisor desi ma ia o crampa destul de urata la gamba stanga. Traseul de MTB il stiu de anul trecut de la Tusnad asa ca plec cu incredere si stiu cum sa ma dozez. Poteca e super dura mai ales pe prima coborare care este printr-o iarba mare cu sper denivelari. Aici depasesc cei mai multi concurenti. Full-suspensionul meu isi face din nou treaba excelent si trec pe langa „adversari” ca glonutul! Modestul de mine.. dar asa a fost! Ma simt excelent… pedala merge bine, respiratie e OK, ma hidratez constant si ii dau destul de in forta pentru ca traseul este relativ surt 23 de km si sunt constient ca trebuie sa profit de fiecare secunda. Pe o urcare o prind pe Emese, si o depasesc rapid! Ma intreb daca nu cumva fortez prea tare. Emese de un an jumata ma batut la concusurile de MTB de „mi-a iesit pedalatul din cap”. Plus ca ea concura la stafeta, deci nu facuse inotul, si plecase in fata mea. Hai ca nu e rau!la bike
        Intru pe cei 4 km de asfalt. Sunt singur! Portiunea asta o urasc de anul trecut. Pe aici anul trecut nu mergea pedala deloc! Acum insa e mai bine si catar cum cu 15 km/h. La un moment dat ma prinde un tip meserias la MTB din Geiger Team Sibiu. Intru in plasa lui! Apoi facem cu schimbul la trena si viteza creste la 20.. 23.. 25 km la ora! Super! Tipul pe ultima portiune duce el trena! Mersi mult! Eu ma agat de el si trag la maxim! Stiu ca trebuie sa profit fiind asfalt si aproape de finalul catararii. Pe coborare nu iert nimic si cobor nebuneste! Ajung la 1 minut in spatele tipului din Sibiu; cu timpul de 1 ora si 31 minute.
       Fac tranzitia rapid si plec la alergat! Un prieten imi striga ca sunt cam al 10-lea la individual! OOOOOO! Alta treaba! Nici un speram la o asa pozitie buna. Mai am 6.3 km de alergat! La Moeciu m-am miscat bine asa ca am sperante sa nu mai pierd pozitii, din contra poate mai prind pe cineva. 🙂 Prima panta e mult prea mare asa ca o merg ca tot restul concurentilor. Apoi alerg usor tot in panta dar ritmul creste! Il ajung pe sibian! Are ceva dureri si pe coborare ramane in spate. Alerg repede cu pasi mari. Ajung langa lac si stiu ca mai am cam 1.5 km pana la finish. Prind vreo 2 concurenti si ii intrec. Pe ultima parte ma astept sa ma atace cei din spate si ma pregatesc de sprint. Pe ultimii zeci de metrii sprintez eu sa nu am emotii si trec linia de Finish! Am terminat proba de alergare in 35:52 minute! Victorie
       Sunt al 6-lea la individual cu timpul total de 2:21 ore! GROVAZ! Nu imi vine sa cred de pozitia buna ocup! Sunt extrem de fericit si incantat! Am facut un concurs bun in care au contat experienta si pregatirea la MTB si alergare montana. La inot promit sa ma mai perfectionez :P!
        La finish atmosfera este asa cum ar trebuie sa fie la orice concurs. Lumea socializa pe iarba neavand grija echipamentului care era pazit in tarcul metalic. Am intrat in lac si am facut baie.. am schimbat impresii cu toti cunoscutii si nunumai. Ce sa mai spun! Nota 10 organizatorilor pentru locatia aleasa, marcaje, oameni mobilizati, plasuta cu „cadouri”, implicare in pregatirea evenimentului. Sunt sigur ca in 2 ani triatloanele mai ales cele de genul XTerra vor creste enorm in Romania poate o sa „bata” chiar si maratoanele clasice de MTB.
 
        Weekendul ce vine (10.07.2010) o sa fie un nou triathlon la Tg. Mures (http://bioeeltriatlon.blog.hu/)! Asa ca cel mai probabil o sa fiu acolo si o sa ne vedem!
 
        Sa auzim numai de ture adevarate!
Sambata (10.07.2010) la ora 21:30 pe DigiSport se va transmite emisiunea filmata in timpul concursului!Finisher