Lună: Iulie 2010

Retezat, o primbarica prin soare si gheata

Publicat pe Actualizat pe

Retezat, Poiana Pelegii – Lacul Bucura – Vf. Peleaga si Papusa

     Data: 23-25.07.2010
     Locatia: M-tii Retezat
     Scopul: tracking
     Echipa: Christine si eu
         Daca tura de weekendul trecut mi-a reaprins gustul si cheful de ture la munte in liniste cu rucsac mare in spate, cort si ceai la primus; unde puteam sa mergem decat intr-un alt masiv emblema a Romaniei, adica Retezat.
         Puteam pleca doar de vineri dupa-masa asa ca iau harta si incerc sa incropesc un traseu cat mai dragut in care sa vedem cat mai multe obiective. Dupa o scurta consultare cu bunul prieten Alex (Hoinarii) ma decid. Mergem cu masina pana in Poiana Pelegii (235 km de la Medias) si de acolo urcam in Lacul Bucura cel mai mare lac glaciar ca si suprafata din Romania la altitudinea de 2040 m. Accesul in masiv este super rapid si facil in acest mod si vi-l recomand. BucuraPe la ora 17:00 intram in parcul National Retezat pe la lacul Gura Apei. Aici am platit taxa de intrare in parc 5 lei/persoana si 7 lei de masina. Drumul forestier este bunicel si asa ca pe la ora 18:00 incepem urcarea spre lacul Bucura unde ajungem lejer in 2 ore.
          Cautam un loc de cort ferit de vant si pe cat posibil mai inalt in caz de ploaie. Lume destul de multa dar foarte civilizata. Atmosfera e tare placuta. Ne intampina si un salvamontist (Piratul) care printre 2 intrebari si 6 glume ne invita sa ne inregistram in catastiful refugiului. Afara e un aer placut si curat iar luna aproape plina parca nu ne lasa sa inchidem cortul sa ne punem la somn.
          Dimineata un soare puternic pe un cer super senin ne trezeste. Ce vreme! O da! Mancam, ne dam cu crema de soare si plecam in traseu pe la ora 10:00. Planul era sa urcam Peleaga-Papusa-Portile Inchise-M-tele Mare-Lacul Gales-Trei Lacuri-Caldara Pietrele-Lacul Bucura. Traseul asta l-am facut prima data cand am fost in Retezat cu colegii in clasa a 11-a, adica acuma curand… de vreo 9 ani :((. O Nuuuu!!!! Ce trece timul!
          Urcam incet si facem poze, ne bucuram de peisaj; avem grija de picioare caci poteca bolovanoasa ne face sa „dansam”. Imi aduc aminte tare cu placere de concursul Carpathian din Retezat… cand urcam pe aici deja fiind in zorii celei de a doua zile de mers.
          PeleagaVarful Peleaga 2509 m! Facem poze, mancam ceva, ma prind amintirile si trebuie sa sun niste prieteni dragi cu care am fost pe aici. Plecam mai departe. Suntem singurii care urcam pe Varful Papusa. Pana pe Papusa am facut 3 ore. Coboram sa mergem spre Portile Inchise dar incepe ploaia. Se aduna nori negrii asa ca nu are rost sa mergem mai departe. Resemnati o luam cale intoarsa. De aici incepe distractia. Incepe a ploua tot mai tare si incepe si gheata. De zecile de tunete fulgere nu mai pomenesc. :D. Dadea cu gheata de s-a albit de jos. Masajul oferit de bilutele de gheata a fost unul nu placut. Urcam sustinut sa trecem de Varful Peleaga pentru a iesi din zona expusa traznetelor. Cand suntem in caldarea de deasupra lacului Bucura iasa soarele asa ca ne uscam rapid. Pe aici poteca e inundata si devenim din nou acrobati sarind ca mingile de pe un bolovan pe altul! Ajungem la cort… mancam rapid caci incepe iar sa ploua. Si a tot plouat toata dupa-masa si noaptea de ne-am saturat. Dimineata pe la 8:30 parca ploaia a mai stat. Asa ca hotarm sa strangem si sa coboram. Zis si facut! Pe la ora 11 eram la masina in Poiana Pelegii.
         In Retezat trebuie sa mergeti caci e ceva deosebit. Sper sa revin aici si iarna la un schi de tura!
         Numai ture adevarate va doresc! Retezat
     
Anunțuri

Marețul Făgăraș, un tărâm de vis, amintiri, frumusețe!

Publicat pe Actualizat pe

Poiana Neamtului – Cab. Barcaciu – Lacul Avig – Vf. Ciortea – Refugiu Puha

     Data: 16-18 iulie 2010
     Traseu: Cab. Poiana Neamtului – Cab. Barcaciu – Lacul Avrig – Varful Ciortea – Refugiu Puha – Cab. Barciu
     Echipa: Christine, Gabi si eu
         In ideea consolidarii echipei pentru Kilimanjaro, exersarea „tehnicilor de campare”, testarea echipamentului si a „procedurilor de lucru” in echipa am plecat vineri dupa-masa sper Poiana Neamtului.
         Ajungem si ne pregatim de urcare. O luam incet la pas pe la ora 18:30.
        Am un semtiment asa… de nostalgie. Nu am mai urcat cu rucsac mare in spate de o gramada de timp. Concursurile si modul alert/dinamic de viata mi-au schimbat mult „stilul” de a merge la munte si de a face miscare. E bine sau rau…. nimeni nu poate spune. Ideea e clara! Mi-e tare dor sa merg asa… cu rucsac mare si greu intr-un ritm incet si constat in care pot sa ma bucur printre picaturile de sudoare de natura… de liniste… de munte.Kili Adventure Team
        Pe la ora 20:30 punem cortul langa cabana Barcaciu. O cabana si o zona dorita de multi dar care sincer pe mine nu m-a impresionat niciodata. Cred ca intre mine si cabana asta e un camp negativ din pacate. Dimineata plecam spre lacul Avrig. Vremea e superba, soare si nu prea cald. Poteca merge pe curba de nivel si apoi coboara in vale. Apa e superba. Ador sa ma clatesc in apa rece si curata. E mai revigorant decat sa iau un gel :P.
       Poteca urca destul de sustinut dar in 3 ore jumate suntem al marginea lacului. E o zona in care demult doream sa stau cu cortul. Sintem singurii cu cortul in momentul asta, dar pana seara mai apar vreo 4. Mancam si vrand-nevramd o ploicica de vara ne trimite in cort la somnul de amiza. La pra 18 insa afara e senin si soare. Asa ca ne hotarm sa urcam pe Varful Ciortea. Urcam pe traseul de iarna, adica pe un picior inierbat ce ne scoate aproape de varf.  La ora 20 suntem sus. Superb! Lacul Avig sub noi, se vede Negoiu si Lespezi… Budislavul… si Oltul jos in vale.Vf. Ciortea
         Doamne ce mult timp a trecut de cand am fost prima data pe aici… pe creasta… eram un pustan in clasa a 10-a si lumea era a mea. Nu aveam nici o grija… si muntele imi era deja prieten bun. Ganduri… umbre… reflexii… aer tare de munte… ganduri…
         Coboram la corturi pe poteca si la ora 21 ne incalzim cu o supa fierbinete facuta la primus.
          Dimineta ma trezesc! Afara este o vreme de basm. Soare, senin, liniste. Merg si ma spal  in apa rece a paraiasului de sub lac. Ce nu as da sa ma pot trezi in fiecare dimineata in conditiile astea de mediu.
          Urcam din nou in creasta si mergem pana in refugiu Puha. De aici initial am vrut sa coboram spre Cab. Negoiu si apoi sa cotim spre Barcaciu dar ceva nori incep sa se adune asa ca traversam caldarea pe sub varful Scara si coboram pe Piciorul Barcaciului.Lacul Avrig
          Jos in Poiana Neamtului facem o baita scurta si stam in soare la o bere. Fetele au mers de minune. O sa mai auziti de Echipa Kili Adventure sper, si de la inaltime mai mare. 🙂
Fagarasul, cel mai maret si mai impresionant munte din Romania, un munte de suflet care v-a fi si va ramane un tărâm de vis spre o viata mai linistita si mai buna.
Avig-Ciortea

Triathlon Bioeel – Tg. Mures 2010

Publicat pe Actualizat pe

Locul 3 la Triathlonul Bioeel Tg. Muresului 2010

     Data: 10.07.2010
     Locatia: Tg. Mures – langa zona agrement Weekend
     Scop: concurs de triathlon
     Rezultat: Locul 3 cu timpul de 1:57:19 sec (1 km inot, 23 km MTB si 9 km alergat)
          Uite ca zilele zboara si dupa exact o saptamana dupa participarea frumoasa la triathlonul de la Sfanta Ana este un nou triathlon pe malul Muresului. Tot un Xterra dar pe plat.
          Plec sambata dimineata singur spre Tg. Mures. Ajung in zona de start dar inainte surpriza! Bariera! Costa 1.5 lei pe ora intrarea! Ceeee? Hai ca e tare! La sfarsitul zilei am dat pe „parcare” adica in iarba 18 lei! 🙂
          Lumea se aduna incet incet! Merg si ma inscriu! Pregatesc bicicleta… mananc… intalnesc un vechi prieten din Finish la bikeMures cu care povestesc pe net de vreo 3-4 ani dar nu ne-am vazut niciodata la fata, ma intalnesc cu Dan si Mada Chifu colegii de Carpathian…
         Inotul se va face in Mures. Apa e rece asa ca e perfect ca am costum de neopren. Urcam pe jos un km in amonte si intram in apa. De aici se da startul! Avem noroc de curentul care ne duce in aval destul de bine. Start! Plec incet sa imi regelez respiratia. Agitatie mare… stropi… valuri… inot destul de bine.. dar tot nu imi pot „etala stilul” corect de inot :))…. 😛 vrajeala! La un moment dat  incerc pluta pe spate! Mama.. revelatie! Sunt ca o „racheta”! Incep sa ajung oameni si chiar sa-i intrec! Nu e rau! Efortul e destul de mic si respiratie relaxata! Perfect! Ies din apa destul de bine adica in 18 minute.
         Plec la bike odata cu Rares Manea. El pedaleaza in forta asa ca il las sa mearga.. eu vreau sa imi intru in ritm. Oricum am o viteza medie pe prima bucata de ~ 26 km la ora. Drumul e pe plat dar e destul de dur… santuri… bolovani… gropi mari cu apa… Pe la km 7 ma ajunge Marc. E un sportiv de elita, super competitiv la toate sporturile posibile. Sta in spatele meu o bucata.. ma depaseste si ma pun in spatele lui! Vreua sa vad cum merge! Ritmul creste sunt portiuni in care avem 33 km/h si unde e tehnic cam 23! E super bine! pe la km 11 prindem si depasim vreo 5 concurenti! Intram pe un drum bun si Marc trage tare! alergatAvem o viteza de peste 30 de km la ora o bucata buna de drum! Mai prindem un concurent! Trag si eu ceva la trena dar nu foarte mult pentru ca intram intr-o portiune tehnica cu santuri si denivelari mari. Terminam impreuna! Ne-am miscat bine si plecam impreuna si la alergat! Marc o ia incet in fata!
        Merg in ritmul meu si e ok. La dus mi-am simtit picioarele cam grele dar pe intoarcere am venit bine. Termin cursa in 1 ora si 57 de minute! Sunt foarte multumit!
        Beau sa ma rehidratez cred vreo 2 litrii de Recovery drink si apa! Imi adun lucrurile si ma pun la povesti cu Mada, Dan, Rares… lume multa si faina.
        Concurenta aici la Mures a fost clar mai mare decat la Sfanta Ana dar acolo mi-a placut mai mult! Zona de munte si-a spus cuvantul! Mancam un gulas bun dat de organizatori. Se afiseaza rezultatele si ce sa vezi! Caba Dan pe locul 3 la categoria masculin 19-29 ani! OOOOO ce surpriza! Sincer nu ma asteptam!
      Vine premierea si facem poze! Inca un concurs superb in care am facut si un loc neasteptat de bun! Imi place triathlonul si vad ca ma simt bine in aceste curse! Sper sa continui cu brio!
Sa auzim numai de ture adevarate! PodiumO parte din concurenti

Xterra Triathlon – Lacul Sfanta Ana

Publicat pe Actualizat pe

O noua mare satisfactie, locul 6 la primul triathlon Xterra din Romania

        Data: 03.07.2010
        Locatia: Tusnad Bai – lacul Sfanta Ana
        Scop: concurs de triathlon Xterra (700 m inot, 23 km MTB si 6,3 km alergat)
 
        Uite ca sa organizat primul Xterra din Romania (http://www.xsalt.ro)! Un concurs care de mult il astept si care cu siguranta va creste ca si valoare, raspandire si cerere in Romania. Este un concurs foarte dinamic, incitant si barbatesc. Aici trebuie sa fi bun in toate disciplinele, sa fi organizat si sa fi super motivat.
        Din pacate nu e nimeni din Medias amator la acest concurs asa ca plec vineri spre Baile Tusnad singur. Ajung la sedinta tehnica unde nu e prea multa lume. Rapid ma cazez si incep sa-mi pregatesc echipamentul. Senzatia e super draguta… ma simt ca inaintea participarilor la concursurile de Adventure Race.

Caba fratele lui Fliper
Caba fratele lui Fliper

La ora 23:00 ajunge si bunul prieten Ionut din Campulung Moldovenesc. Mancam, stam la povesti, ne examinam echipamentele, mai ales costumele de neopren si pe la ora 00:30 ne punem la somn. Dimineata la ora 9:00 suntem deja in parcarea deasupra Lacului Sfanta Ana. Lume multa si 0 agitatie placuta.

        Inscrierea la acest concurs a fost de 60 de lei si s-au primit o gramada de lucruri: casca siliconica de inot, bidon  de apa si jeleuri energizante PowerBar, tricou cu logoul concursului, medalie de finisher, o sticla de apa si una de Gatorade totate acestea puse intr-un mini rucsacel. Ce mai! Se vede unde un concurs e facut din dragoste si dorinta de a face ceva frumos pentru lume! NU ca vreau sa fiu rautacios, mai ales ca ii cunosc pe organizatori dar sa dai 1 milion de lei pentru un maraton de MTB sau 100 Euro pentru Carpathian mi se pare… umpic „obraznic” si un interes comercial-financiar prea mare. Inteleg ca organizarea costa… costa timpul, alimentele, cazarea, consumabilele, benzina…. ca sponsorii nu te ajuta mai deloc…. dar totusi sa dai 25 Euro pt un maraton de MTB in Romania de azi mi se pare mult! Ma doare inima sa aud prieteni buni care nu pot participa la concursuri din lipsa banilor! 😦 Un lucru trist! Gata cu tristetea dar aceste lucruri vroiam de mult sa le spun!
        Pe la ora 10:30 coboram la lac unde e zona de tranzitie. Locul foarte dragut…. pe iarba la soare, delimitat cu gard metalic, paza peste tot sa nu fie probleme sa dispara ceva… Ne luam costumele de neopren si mergem sa ne incalzim! Apa e numai buna de inot. Baliza mi se pare cam aproape 😛 si vorbesc cu unul din organizatori sa o mute mai departe. NU ca as fi eu mare inotator… dar sa fie 700 m cum au anuntat. Lucru care sa si intamplat!
       La 12:15 se da startul! Plec umpic cam tare si dupa cativa metrii imi imi dau seama ca nu am nici un stil! DEZASTRU! Nu respir regulat.. din contra parca imi intra apa in nas si gura  in toate pozitiile; pozita de inot e gresita.. nu pot sa bag capul in apa…. sunt „dezarmat”. O las mai incet sa-mi revin cu respiratia, dar nici o imbunatatire. Inot broasca… nimic… inot pe spate… nimic! Nimic = respiratie haotica, inaintare slaba… sunt varza! Varza fata de cum stiam ca pot sa inot. Asta e! Lipsa de experienta la concursurile de inot; E primul asa ca am si eu o scuza :P.
      Ies din apa dupa 13:42 minute pe locul 31 din 63 :(. Bine, diferentele de timp sunt mici de 3-4 minute fata de primii 10.  In zona de tranzitie ma misc binisor desi ma ia o crampa destul de urata la gamba stanga. Traseul de MTB il stiu de anul trecut de la Tusnad asa ca plec cu incredere si stiu cum sa ma dozez. Poteca e super dura mai ales pe prima coborare care este printr-o iarba mare cu sper denivelari. Aici depasesc cei mai multi concurenti. Full-suspensionul meu isi face din nou treaba excelent si trec pe langa „adversari” ca glonutul! Modestul de mine.. dar asa a fost! Ma simt excelent… pedala merge bine, respiratie e OK, ma hidratez constant si ii dau destul de in forta pentru ca traseul este relativ surt 23 de km si sunt constient ca trebuie sa profit de fiecare secunda. Pe o urcare o prind pe Emese, si o depasesc rapid! Ma intreb daca nu cumva fortez prea tare. Emese de un an jumata ma batut la concusurile de MTB de „mi-a iesit pedalatul din cap”. Plus ca ea concura la stafeta, deci nu facuse inotul, si plecase in fata mea. Hai ca nu e rau!la bike
        Intru pe cei 4 km de asfalt. Sunt singur! Portiunea asta o urasc de anul trecut. Pe aici anul trecut nu mergea pedala deloc! Acum insa e mai bine si catar cum cu 15 km/h. La un moment dat ma prinde un tip meserias la MTB din Geiger Team Sibiu. Intru in plasa lui! Apoi facem cu schimbul la trena si viteza creste la 20.. 23.. 25 km la ora! Super! Tipul pe ultima portiune duce el trena! Mersi mult! Eu ma agat de el si trag la maxim! Stiu ca trebuie sa profit fiind asfalt si aproape de finalul catararii. Pe coborare nu iert nimic si cobor nebuneste! Ajung la 1 minut in spatele tipului din Sibiu; cu timpul de 1 ora si 31 minute.
       Fac tranzitia rapid si plec la alergat! Un prieten imi striga ca sunt cam al 10-lea la individual! OOOOOO! Alta treaba! Nici un speram la o asa pozitie buna. Mai am 6.3 km de alergat! La Moeciu m-am miscat bine asa ca am sperante sa nu mai pierd pozitii, din contra poate mai prind pe cineva. 🙂 Prima panta e mult prea mare asa ca o merg ca tot restul concurentilor. Apoi alerg usor tot in panta dar ritmul creste! Il ajung pe sibian! Are ceva dureri si pe coborare ramane in spate. Alerg repede cu pasi mari. Ajung langa lac si stiu ca mai am cam 1.5 km pana la finish. Prind vreo 2 concurenti si ii intrec. Pe ultima parte ma astept sa ma atace cei din spate si ma pregatesc de sprint. Pe ultimii zeci de metrii sprintez eu sa nu am emotii si trec linia de Finish! Am terminat proba de alergare in 35:52 minute! Victorie
       Sunt al 6-lea la individual cu timpul total de 2:21 ore! GROVAZ! Nu imi vine sa cred de pozitia buna ocup! Sunt extrem de fericit si incantat! Am facut un concurs bun in care au contat experienta si pregatirea la MTB si alergare montana. La inot promit sa ma mai perfectionez :P!
        La finish atmosfera este asa cum ar trebuie sa fie la orice concurs. Lumea socializa pe iarba neavand grija echipamentului care era pazit in tarcul metalic. Am intrat in lac si am facut baie.. am schimbat impresii cu toti cunoscutii si nunumai. Ce sa mai spun! Nota 10 organizatorilor pentru locatia aleasa, marcaje, oameni mobilizati, plasuta cu „cadouri”, implicare in pregatirea evenimentului. Sunt sigur ca in 2 ani triatloanele mai ales cele de genul XTerra vor creste enorm in Romania poate o sa „bata” chiar si maratoanele clasice de MTB.
 
        Weekendul ce vine (10.07.2010) o sa fie un nou triathlon la Tg. Mures (http://bioeeltriatlon.blog.hu/)! Asa ca cel mai probabil o sa fiu acolo si o sa ne vedem!
 
        Sa auzim numai de ture adevarate!
Sambata (10.07.2010) la ora 21:30 pe DigiSport se va transmite emisiunea filmata in timpul concursului!Finisher