Lună: August 2010

Spre Kilimanjaro 5895 m (Tanzania – Africa)

Publicat pe Actualizat pe

Transavia

Spre Kilimanjaro (Uhuru peak – 5895 m) 

Tanzania – Africa  02-14 sept. 2010

         
        In data de 2 septembrie 2010 plec in expeditie spre Kilimanjaro, mai precis varful Uhuru Peak cu altitudinea de 5895 m. Este cel mai inalt varf de pe continentul African, cel mai inalt varf singuratic din lume, fiind un vulcan. Varful este in situat in nord-vestul Tanzaniei.
       Aceasta expeditie vine ca si o continuare a reusitei de anul trecut cand in data de 19 iulie 2009 am reusit sa escaladez pe schiuri cel mai inalt varf al Europei, Varful Elbrus 5642 m.
       Anul acesta suntem patru membrii: Christine Thellmann, Gabriela Calbureanu, medieseni si colegi de munca si Csabi un tip din Zalau. Din primavara, cu fetele ne-am decis sa facem o echipa draguta si sa reusim sa mergem! Ne-am antrenat impreuna mai ales pana la maratonul de alergat Sighisoara-Medias 42 km care l-am terminat toti trei cu succes. Au mai fost ca si activitati sportive maratoanele de MTB de la Baia Mare, Medias, triatlonul de la Sfanta Ana, Tg. Mures, Reci, maratonul montan de la Moeciu si Ciucas.
        Trebuie sa multumesc in primul rand partenerului nostru de incredere care ne-a inteles si ajutat sa plecam in aceasta aventura, SNGN ROMGAZ SA. Iar eu personal, partenerului meu Transavia – Alba Iulia.
        Am ales sa urcam pe ruta Lemosho, una din cele mai lungi rute, o sa stam pe munte 7 zile, in a 6 zi o sa incercam varful. Totodata aceasta ruta speram sa ne ofere o aclimatizare buna, mai putini turisti si multe peisaje dragute.
        Provocarea este inaltimea, deci aclimatizarea, apoi bolile care sunt din cele mai „frumoase”: hepatita A, B, C, febra galbena, febra tifoida, dizenterie… si multe altele. Tantarii sunt o problema dar si multe alte vietati. Apa nu e prea buna de baut si trebuie fiarta si tratata… 
         Sper sa avem vreme buna, in ziua varfului temperatura ar putea ajunge la la -20 de grade celsius, dar macar vantul sa nu bata prea tare si sa avem vizibilitate. O sa incercam sa va tinem la curent aici pe blogul meu dar si al  lui Mircea Hodarnau (http://www.mirceahodarnau.ro/) cu pasii ce reusim sa-i facem spre varf.
Puteti viziona o parte din interviul avut de noi la Radio Ring Medias aici:
       Sa ne auzim numai de ture adevarate!
        Adventure Team Romgaz va multumeste pentru suport in sprijin!

 

Ciucas Trail Running 2010 si Triatlon Reci

Publicat pe Actualizat pe

Locul 4 la Ciucas Trail Running 2010

La 4 secunde de podium (semimaraton 21,95 km)

Triatlonul de la Reci (1,5 km inot; 40 km bike; 10 km alergare)… nimic special

          Data: 31.07.2010
          Locatia: Cheia – M-tii Ciucas si lacul Reci (Sf. Gheorghe)
          Trupa: Christine, Raluca si eu
     Weekendul 31-1 aug. 2010 se anunta unul tare incarcat. Doua concursuri frumoase la care „a trebuit” sa participam. Sambata eram in Ciucas la maraton de alergare montana, iar duminica  langa Sfantul Gheorghe la Reci pentru un triatlon renumit cel putin dupa numarul de editii, 11 la numar.CTR
      Vineri dupa-masa plecam spre Cheia. Ne-am rezervat cazare la o pensiune recomandata de organizatori in speranta in care o sa fim aproape de linia de Start… dar nu a fost chiar asa :D. La ora 21 ajungem si ne luam numerele. Apoi gasim destul de greu pensiunea; ne pregatim echipamentul si pe la ora 23:30 ne punem la somn.
       Dimineata vremea e superba! Ne echipam si mergem al linia de start! Vreo 350 de participanti deci va dati seama ce forfota! Se da statul! Plec usor sa ma incalzesc! Nu am avut pentru concursul asta nici un target si nici un plan. Am venit aici de placere! Dupa cateva minute imi dau seama totusi ca sunt intr-un concurs si imi vine cheful de „tras”.  Incepe panta prin padure unde pamantul este destul de umed. Alerg cu pasi mici si incep sa intrec oameni. Pentru a doua oara in viata alerg cu bete! Am vrut sa incerc sa vad cum e sa alergi cu bete. In turele de munte sunt niste ajutoare de nadejde asa ca ar trebui sa ma impac bine cu ele si la alergat. Singura diferenta este lungimea lor. Sunt niste pari/palite in sensul brut al cuvantului. Au 1,5 m adica super lungi. Am avantajul ca sunt de carbon si sunt super usoare si ma pot impinge in miscari lungi in ele datorita lungimii.
        Ajungem la ramificatia traseelor. Eu sunt la semimaraton, 22 de km cu 1400 m diferenta de nivel. Meseriasii si sunt multi, participa la maraton. Vad cateva persoane in fata, nu multe, ceea ce-mi da incredere. Depasesc incet incet cate un concurent. Imping tare in maini. Ma hidratez din apa de pe centra si incerc sa respir regulat fara sa fortez.
         Ajungem in creasta si cine imi spune ca sunt pe pozitia 10 la general. Super! Alerg in toate portiunile accesibile. Ma simt bine si sunt multumit de ritm. Ajung la Cabana Ciucas. Beau apa si plec rapid. Coborarea e abrupta si trebuie sa-mi menajez genuchii si musculatura. E multa lume la plimbare care ma incurajeaza. Ma ajunge un tip la inceputul urcarii spre Cabana Muntele Rosu. Il simt si pe el obosit si vine in spatele meu fara sa atace. Ultimii 4 km sunt pe forestier. Aici viteza creste dar ma prinde o crampa la gamba stanga :((. Locul 4Crampele astea sunt inamicul meu cel mai de temut. Ma opresc si ma ud cu apa rece dintr-un paraias. Plec rapid si nu dupa mult timp ma prinde o crampa de toata frumusetea la gamga dreapta :D. Ma uit in spate si vad 2 concurenti. Continui sa alerg cu crampa! Am mers prea bine pana aici si sa ma „prapadesc” la final. Ma depasesc 2 baieti cand mai sunt 2 km pana la finish :(. Stau un spatele lor. Pe ultimimele sute de metrii trag tare si il depasesc pe unul din ei. Cel din fata nu pare la categoria mea asa ca nu fortez excesiv. Gresala fatala! Era la categoria mea si mi-a luat podiumul adica locul 3 cu 4 secunde avans :D. Asta e! Oricum am facut un concurs de care sunt super multumit! Locul 4 la categoria mea de varsta si locul 11 la open semimaraton e binisor. Am avut timpul de 2 ore 53 de minute.
        La finish atmosfera este foarte prietenoasa. Christine a facut si ea o cursa super buna si a terminat pe locul 12 la categoria ei, cu un timp sub cel propus. E foarte bucuroasa si promite ca la anu… o sa fie mult mai in fata.
        Un concurs superb, la care merita mers!

Duminca 1 aug. – Triatlonul de la Reci

         Duminca ne trezim la ora 6:00 si plecam spre Reci.  Aici ajungem pe la ora 8:30 si ne inscrem. Organizare, desi oamneii sunt la a 11-a editie, e slabuta. Ne pregatim echipamentul si bicicletele. Sunt obosit dupa ziua de sambata. Mi-e greata… traspir… mi-e rau! Nu am niciun chef de concurs. Sunt ametit si fara nici o vlaga.
          Nimeni nu stie mare lucru despre ce si cum o sa se intample in concursul asta. Nici directie de mers.. nici numar de ture… Intru in apa sa ma mai racoresc. O scurta sedinta tehnica si se da startul. Plec fara nici un chef si nici o forta. Gambele imi sunt beton cum am fortat sa alerg cu crampe. Inot si ies din apa! Habar n-am pe ce pozitie sunt si nici nu ma intereseaza. Iau bike-ul si plec spre asfalt. E primul concurs la care folosesc cursiera. Picioarele imi sunt greoaie. Viteza creste pana pe la 33 de km la ora. Vine cineva tare din spate si din instinct ma bag in trena lui. Eram asa ametit si fara chef  incat nici nu am realizat ca nu am voie sa stau in trena lui! Nici nu am stiut ca nu am voie sa stau in trena….. si nici nu aveam chef sa ma gandesc la cine stie ce. Tipul e cu o tura in fata mea asa ca nu il „deranjez”. Eu ma gandesc doar sa se termine odata. Ma pune sa duc si eu trena dar nu pot trage mai mult de 34-35 km la ora. Nesatisfacator pentru „partenerul” meu.. dar asta e! Ce vrei sa mor!? :(.
          Ma doare stomacul si trebuie sa merg sa dau un telefon. Ma opresc in porumb sa „prind semnalul”. Usurare… Plec iara si intru din nou in plasa unui prieten din Cluj cred! Din nou va spun… habar nu aveam ca nu aveam voie sa stau in trena. Oricum nu concuram cu nimeni, iar in capul meu era sa termin odata.
         Termin bike-ul si plec la alergat! E super cald! Ma hotaresc rapid sa alerg cu bidonul de apa in mana sa ma pot hidrata. Ma asteptam in fiecare secunda sa ma prinda crampele. Ma si vedem mergand eu frumos pe marginea drumului. Alerg slab dar termin proba totusi alergand!
         Christine a terminat pe locul 3 la fete. Dupa concursul de sambata acum sa termine si triatlonul este o performanta de care inca nu isi da seama! Felicitari!
         Un concurs slabut organizat la care am fost obosit si m-am simtit rau. Dar am mai invatat ceva… sincere scuze celor care s-au simtit ofensati de prestatia mea de „lipitoare” la proba de bike. Finish
Acum urmeaza o perioada linistita de refacere!