Lună: Septembrie 2009

MTB Cluj maraton

Publicat pe Actualizat pe

Pusca si cureaua lata,

Ce-am mai pedalat odata!

Maros MTB maraton 27.09.2009
Distanta: 82 km
Diferenta de nivel: 2660 m
Participanti Medieseni: Paul, Oli, Dragos, Andy & fica, Flavius, Mihai
MTB Cluj 2009 - 80 km
MTB Cluj 2009 - 80 km

Sambata seara ora 21: spal bicicleta 😀
                                ora 22: plecam la karaoke
                                ora 24:30: „pregatit de concurs” ma pun in pat
          Duminica dimineata la 6:00 cu naveta (un E clase 🙂 )  lui Oli plecam spre Cluj (Inca o data multumim lui Oli pt. sacrificiul de a fi sofer). Ajungem super bine in zona de start. Lume multa si inca e doar ora 8:15 minute. Prindem inceputul inscrierilor si scapam rapid de coada.  As recomanda viitorilor organizatori sa preia ideea inscrierilor pe net cu plata prin ordine de plata.
          E mai racoare dar se anunta o zi placuta asa ca ne echipam in echipament scurt. Ma intalnesc cu prieteni dragi din Campulung Moldovenesc, Baia Mare, Mures… oameni de nota 10 cu care din pacate ma intalnesc doar pe la concursuri si in fuga.
          Iesim sa dam o tura de incalzire si la 9:50 ne asezam cuminti in coada. Atata lume nu a mai participat la un concurs de MTB (de prin Ardeal) 375 participanti. Se da startul si incerc sa ma strecor printre concurenti pentru a nu ma incomoda in partea superioara unde stiu de anul trecut ca este mai ingust.
         Oli e langa mine si ii dam incet in sus! Zona este superba si imi dau seama ca Clujenii au unde sa pedaleze!  Radeam singur cand ma gandeam la Hoinari si oamenii din Timisoara care pedaleaza in „papusoi” :). Ajung in zona in care se despart cele doua trasee, lung de scurt, si ma opresc sa dau un „telefon” rapid. Ma ajunge si depaseste colegul de echipa (Explorer Team) Dan Chifu. Imi termin treaba si il ajung si pe el si pe inca un baiat din Brasov (pe parcurs ne-am dat seama ca ne stiam de la Duatlonul din 2008). Cu „brasoveanul meu” o sa pedalez toata ziua. El era mai bun pe urcare eu pe coborari. Uite asa ne-am stimulat reciproc si nu ne-am plictisit.
         Prima coborare se face pe o potecuta de iarba si bolovani. Fara probleme mari ajungem jos unde incepem a doau urcare. Ceva nu e in regula! E prea cald! Traspir ca si in iulie, de sub casca curg rauri de sudoare. Imi aduc aminte de EcoExplora 2007 unde tot asa cald a fost la proba de bike, dar ca si antidot, care a dat roade, a fost clatirile repetate in apa rece de munte.
          Vad un izvor! Ma opresc repede, si ma spal pe fata, maini. Alta treaba! Dupa o clatire buna esti un alt om! Acum pot sa pedalez linistit. Panta e destul de mare dar merge. Ajung in acelasi timp cu brasoveanul si inca un tip care avea crampe :(. Bag in mine 4-5 felii de portocala si o banana. Oamenii din posturi sunt foarte de treaba si imi umplu bidonul cu apa. Urmeaza o cobarare abrupta cu niste serpentine foarte stranse. Nu ma incanta deoarece trebuie franat tare in  curbe si solul e destul de instabil. 
         Coborarea se termina dar ma intristez! Realiez ca mi-am uitat ochelarii  la acel izvor unde m-am spalat. Sunt super trist pentru ca imi iubeam ochelarii! Singura speranta este ca un om de bine sa-i gaseasca (dintre concurenti) si sa mi inapoieze. Asta e!
        Incepe urcare a 3-a. Un drum de tara plin de bolovani. Viteza este destul de mica, dar stimulat de colegul din Brasov nu ma las. Ma dau jos doar in cateva locuri ca sa-mi indrept spatele. Diferenta de nivel mare se simte. Incerc sa profit si sa ma bucur de peisaj. Mai ales in partea superioara prin golul alpin zona plina de case razlete este superba.
          Ma simt bine si am pofta de pedalat. Nu sunt depasit si nici nu depasesc pe nimeni de multa vreme. Coborarea a treia este pe placul meu. In viteza pe o potecuta ingusta prin padure. Las bicicleta sa curga si adrenalina e la inaltime :). Ma gandesc ca daca e sa sari de pe poteca nu poate sa fie interesant. Dar nu sunt probleme! Ajung pe asfalt si pedalez cu viteza. Nu vreau sa fortez pentru ca stiu urcarea ce urmeaza de anul trecut. E a patra si are panta medie de peste 13 %. Lantul „rage”, asa ca ma opresc la inceputul urcarii si il ung. Merg pe langa bicicleta. Sunt sigur ca nu pierd nimic ceea ce se si confirma cand „partenerul” brasovean ma ajunge pedaland… dar atat. In 2 km s-a distantat 300 m fata de mine care mergeam pe jos. Bravo lui pentru hotarare! Plecam impreuna si pe coborare ma distantez din nou. Stiu ca o sa ma prinda pe catarere.
          Urcam din nou si la 300 m distanta de varful padurii  simt necesara o „Pis pauzen”. 🙂 Brasoveanul imi sufla in cefa si ma intrece. Nu il pot lasa! Ma mobilizez si parca imi vin puterile innapoi. Urc bine si vine.. coborarea! Prind inca un concurent din urma si trag dupa el. El ma vede si o ia pe aslfat in jos! Eu dupe el! Pedalam noi vre-un km si ne dam seama ca am gresit. Fain! Hai in sus! :((.
          Gasim unde am gresit dar e prea tarziu. Ajung la Finis dupa 6:56 ore! Brasoveanul m-a intrecut cand eu m-am ratacit. Macar l-am intrcut pe celalat tip.
        Merg si beau niste Cola si o bere rapid sa ma hidratez. Povestesc cu prietenii… si un tip vine la mine si ma intreaba: „Ti-ai pierdut ochelarii? Spune-mi ceva despre ei!”. Ii dau cateva detalii si imi primesc ochelarii perduti. Bucurie mare si sincere multumiri celui care a fost om de omenie si mi i-a inapoiat.Vine premierea, mancam pastele si plecam spre casa.
Pe drum primesc un telefon de la prietenul Ionut, care imi zice!
I:  Il sti pe tipul care ti-a dat ochelarii?
D:  Da!
I: A castigat bicicleta la tombola!
SUPER! Ma bucur pentru el si realizez ca totusi cineva acolo Sus se uita la noi si „le randuie”! 
A fost un concurs f. bine organizat la care o sa revin cu drag si la anul!
Ne vedem la Duatlonul de la Brasov in 17.10.2009 – http://www.duatlon.ro/
Anunțuri

MTB – Tusnad maraton

Publicat pe Actualizat pe

Un concurs de MTB de nota 10!

Distanta: 49,2 km
Diferenta de nivel: 1420 m
Data: 20.09.2009
MTB Tusnad
MTB Tusnad
Iata ca toamna a venit, temperatura a scazut, frunzele au inceput sa rugineasca si concursurile de MTB se tin lant.
Duminica asta,  cu mic cu mare lumea a mers la Baile Tusnad. Am numarat in jur de 18 participanti numai din Medias ceea ce este un record. Vremea a fost superba si traseul la fel, desi au fost 2 ture.
Cei 274 de participanti au fost mai mult decat incantati de prestatia organizatorilor, mai ales ca au fost la prima editie. Taxa normala/modesta de particiapre in care s-a primit diploma de participare si o cana inscriptionata plus un gulas de „sa te lingi pe bot” au dat si mai mult farmec atmosferei de dupa concurs.
Startul s-a dat la ora 11. Toti cu emotii si fiecare cu dorinta sa se impuna si sa-si arate valoarea. Ce-i drept, toamana poti vedea care si cat s-a antrenat peste an. Orgoliile sunt mari si motivatia e cu atat mai mare.
La inceput aglomeratia deja bine cunoscuta. Am incercat sa plec cat mai bine pentru a evita busculadele. Traseul urca pe drum forestier iar viteza e buna. Imi gasesc ritmul si ii dau in sus. Bineinteles ca as vrea sa-i dau mai in forta… da… e bine si asa :). Vine o coborare pe care ii dau maxim. Ma avantajeaza full suspension-ul si depasesc cativa concurenti. Din nou la deal! Urcare prin padure cateva zone mai abrupte dar scurtute. Se ajunge in asfalt si aici incepe frustarea. Adica… cand esti pe asfalt te astepti sa zbori in sus… dar stai ca nu e asa! La mine :)). Urc cu viteza de ~ 12 km/h. Mi se pare super putin, dar nu sunt depasit de nimeni si nici nu prind pe nimeni. Asta nu e chiar rau, dar  nici bine.
Coborarea se face prin padure pe o poteca superba! Ma uit la kilometraj la un moment dat.. si vad: 46 km la ora. Nu e rau! Si imi place la nebunie! Prind si depasesc vreo 3 concurenti. Traseul ajunge la Lacul Sf. Ana si de acolo urmeaza a 2-a urcare, tot pe asfalt, asfalt care trece la fel de anevoios. Inca o portiune de push bike scurta si apoi spre finish in coborare. Traseul e super… vre-o 2 zone in care trebuie sa te ti bine caci iarba mare te cam zguduie.
Termin prima tura in 1 ora 40 minute. Mananc o banana si din nou in sus. Traseul deja il stiu si trece in liniste si parca super rapid.
FINISH! Am terminat cei 49,2 km in 3,34 ore cu o medie de 14 km/h. Nu e rau, dar nici grozav. (Pusca si cureaua lata, Ce barbat am fost odata!). Sunt pe locul ~26. (inca astept rezultatele exacte).
Urmeaza partea de socializare cu prietenii din toata tara, binemeritatul gulas si o bere pentru hidratare.
Pe la ora 18 plecam spre casa.. (multumesc Oli pentru trasnport), si facem bilantul si analiza cursei, bineinteles in comparatie cu mediesenii. Mihai Constantenec a scos undeva la 3 ore fiind primul, al doilea Paulica cu un timp de 3,15 minute. Mi-a dat 19 minute! La cat m-am antrenat anul asta nu e chair rau 😛 ma consolez eu. Dragos mi-a dat undeva la 14 minute, Oli a venit la 2 minute de mine. Felicitari baieti si tuturor participantilor Medieseni si nu numai!
Urmeaza maratonul de la Cluj! Acolo iarasi cu siguranta o sa fie un concurs bun!
Cateva poze aici: http://picasaweb.google.com/cabadansorin/MTB_Tusnad_20_09_2009
Sa auzim numai de ture adevarate!

MTB_Nemsa_HulaPelisor_Metis_Mosna

Publicat pe Actualizat pe

MTB – Medias-Binder-Elesteu-Nemsa-HulaPelisorului-Metis-Mosna-Medias
 
          Lungime: 50,7 km
          Diferenta de nivel: 900 m
          Timp total: ~ 5:30 ore
          Data: 13.09.2009
          Coechipieri: Paul, Oli, Dragos si Gigi

MTB_Nemsa-HulaPelisor_Metis_Mosna

 

          E sambata si toata lumea are cate ceva de facut… asa ca pe dupamasa incepem sa ne facem planuri pentru a iesi la o tura de MTB duminca. Cateva telefoane si gata!
          Dimineata la ora 10:30 suntem in fata la Hotel Binder Bubi.  Aveam in cap o directie si o schita de traseu dar nimic concret. Vreu sa facem ceva nou, sa mai descoperim rute si zone noi. Plecam spre Lac Binder si urcam pe traseul de alergat ce ne scoate la Elesteu. De aici, prin coada lacului trecem dealul spre Nemsa dar o luam prin stanga golfului de verdeata, trecem o muchie si coboram pe langa o stana in drumul asfaltat (la ~ 2,5 km de intersectia cu drumul de Mosna).
          In Nemsa de la biserica o luam la dreata si tinem drumul ce merge tot in fata, care ne scoate la niste brazi. De aici coboram in drumul asfaltat chair langa intersectia de Alma Vii, si urcam pana pe Hula Pelisorului. Chair in varful hulii facem dreapta pe lana un copac insemnat cu vopsea „MTB”. Traseul continua exact pe creasta matematica aproximativ 9 km. Este bine marcat de catre prietenul nostru Catalin Stava cu punct alb si benzi alb rosii. Felictari ai facut o treaba excelenta!
         Si asa reusim sa ne pierdem de Dragos si sa o luam aiurea spre Zlagna :D, dar revenim in traseu si continuam pe marcaj. Traseul este frumos dar cam plin de crengi cazute in zona de padure deasa ci cam multi boscheti in zona de tunel de verdeata (ar merita sa-l curatam si sa-l marcam cu marcaj autentic, Cata propunea cu banda turistica Rosu cu alb = traseu de creasta).
         Dam in asfalt si coboram in Metis, travesam satul si la ultimul drum de pamant trecem raul pe partea cealalta si urcam intr-o mica culme inspre Valea Calva (valea cu Alma Vii). Coboram spre firul vaii, dar terenul e cam mlastinos si mergem cu grija. Din firul vaii facem dreapta pe Valea Dupa Hula ce trece dealul spre Motis, dar innainte sa ajungem in Motis, facem dreapta pe sub o veche ferma de vaci si urcam pe langa niste plopi.
        Intram in padure si ajungem in cumpana de ape. Aici in loc sa coboram facem stanga si prindem un vechi drum forestier de pamant. Toti pedalam de parca suntem la concurs. Mie imi place zone foarte mult, sigur o sa revin! Ne dam seama ca am gresit… dar ii dam innainte. Lui Dragos i se rupe o spita si ne aprim sa si-o prinda. Ma uit pe harta, dar nu putem cobira numai fie in Ighisul Nou sau in Mosna. Mai urcam umpic si drumul incepe sa coborare abruspt prin padure. Iesim intr-un golf de verdeata… si intalnim pe cineva.
    Bade! Drumul asta unde duce?
    La Mosna!
          Standard! Incerc sa ma orientez sa stiu sa revin prin zona. Toti pedaleaza tare.. asa ca dupa ei! Intram in Mosna si apoi pe asfalt. De aici… sprint spre casa!
Fiecare incinge pedalele si vitezometrul o ia razana! Viteza: 35 km/h -> 40 km/h -> 45 sau chair si mai bine. Paul rupe bariera sunetului… dar nici Dragos si Oli nu se lasa :D.
Buni baietii astia! Felicitari! Anul asta toata lumea merge bine! Cu asa navete de biciclete cred si eu :P.
O tura frumoasa in care am mai descoperit ceva zone dragute!
Probabil ne vedem la concursul de MTB la Tusnad!http://www.aktivity.ro/maraton/?l=ro&m=4
Sa auzim numai de ture adevarate!

Negoiu-Custura Saratii-Muchia Serbotei-03-06_09_2009

Publicat pe Actualizat pe

O tura mult dorita!

     Uite ca timpul zboara si ni se face din nou dor de o tura cu cortul, si nu oriunde, ci in Mareţul Făgăraş.
Nu putem refuza oferta expertului montan Popica de a urca de vineri seara in Caldarea Mieilor de sub Cascada Serbotei, asa ca, vineri dupamasa impreuna cu Anamaria la ora 15:00 sunt in drum spre Sibiu.
     Acolo ne asteapta Popica si Agnes, in PUI-ul lor (masina – Fiat Punto) dornic sa se rupa pe drumul de la Porumbacu la cariera de piatra. Echipa fiind intreaga,  incepem la ora ~ 18 urcarea spre Check Point 1: Cabana Negoiu.
Serpasul Popica
Serpasul Popica

La cabana ajungem dupa 2 ore de urcat. Deja e intuneric,

asa ca intram in cabana sa ne scoatem lanternele si sa bem un ceai. Cabanierul ne intreaba care e planul crezand ca o sa ne cazam la el. Dar cand a afla ca vrem sa urcam mai suLuna timidas si sa stam cu cortul i-a „cazut fata”. Cabanierul: „Mergeti ca va asteapta ursul sus!”. Ha! Ce ne-am mai speriat! M-a dezgustat atitudinea lui… de cabanier ce asteapta „miticii” sa scoata bani de pe urma lor.      Plecam mai departe in noapte, traseul si podetele suspendate fac ca urcusul sa fie insesizabil. La un moment dat… lumina mare! O luna plina iesea de dupa Custura Cioanului. Ne oprim sa admiram spectacolul. Cerul e senin si plin de stele… iar luna e de vis.

           La ora ~ 21:40 ajungem in Caldare Mieilor. Gasim un loc superb de cort, montam instalatiile, mancam ceva si la somn.

          Dimineata la ora 8:00 trezirea si urmeaza procedurile de spalare si mancare.

Paradis alpin
Paradis alpin
 
La ora 10 plecam pe traseul Saua  Cleopatrei – Custura Saratii – Muchia Serbotei.
Vreme e superba fara nici un nor, iar temperatura este numai buna de urcat. Dupa 2 ore suntem in Saua Cleopatrei

si primii nori incep sa-si faca aparitia dar nu mai cat sa faca pozele mai spectaculoase.

     Pe custura toata lumea e atenta si entuziasmata. Pentru Anamaria este cel mai frumos traseu. Fetele noastre se misca de minune, parca sunt capre negre.  Am si cordelina la mine pe care nu ezit sa o folosesc de doua ori… sa nu riscam nimic si sa parem si mai profi decat suntem :P.
 
Porumbeii Custurii
Porumbeii Custurii
Ne bucuram de ficare pasaj! Uite ca a trecut si Custura Saratii cea mai tehnica parte a Fagarasului peste care trece traseul de creasta. La ora 15 suntem pe Varful Serbota. De aici ceata ne „preia” pentru a cobora pe muchia cu acelasi nume la cabana Negoiu. Dupa 10 minute incepe si ploaia! Asa e la munte! Sunte dejamagiti ca nu putem admira peisajul care sigur este de vis. La ora 17 suntem la corturi uzi leoarca. Ne dam hainele jos si la baiei in rau in ploaie. NU duraza mult… si ne bagam in corturi pentru a ne incalzi. Mancam si la ora 19 somn! Dormim noi cat domim.. pe la 21 ne trezim.. afara tot ploua.. mai povestim pana pe la ora 23 si din nou somn pana dimineata pe la 8:00.
          Nici nu am dormit mult :P!  Decidem sa coboram, vremea fiind tot inchisa, dar nu inainte de a mai dormi vreo 45 de minute.. ca doar dupa masa…. :). La ora ~ 15 suntem la masina si constatam ca masina lui Maca e in parcare! Dar unde sunt oamenii nostrii! Dam telefoane si tarziu aflam ca au trecut pe langa corturile noastre, dar fiind ceata nu ne-au vazut. Pacat! Oricum ii felicit ca au urcat pe Negoiu (Feri si Florin) si pentru perseverenta pe (Maca si Adriana).
          In Sibiu mancam o pizza si somnul ne trimite apoi spre casa unde ajungem pe la ora 20.
Albumul foto al turei il gasiti aici:

Super alpinistii  in actiune