succes
Expeditie Mexic 2017
Varful Pico de Orizaba – 5363m
Cel mai inalt vulcan al Americii de Nord
Data: 26.11.2017 – 16.12.2017
Locatia: Mexic
Scop: expeditie pe cel mai innalt vulcan al Americii de Nord
Parteneri: SNGN Romgaz SA (www.romgaz.ro) si ATE Dianthus Medias
Echipa: Caba Dan, Iakob Aniko, Tagarlas Cristi, Scortanu Cristina si Costel Totan
FILMUL expeditiei va invit sa il vizionati aici:
In lunile noiembrie-decembrie 2017 am plecat intr-o noua aventura, datorita sustinerii SNGN Romgaz SA in Mexic, cu scopul de a incerca escaladarea celui mai inalt vulcan al Americii de Nord, Varful Pico de Orizaba cu altitudinea de 5363m.
Dupa un lung zbor (Bucuresti-Paris-Mexico City) am ajuns in data de 26 noiembrie 2017 la baza muntelui in satul Zoapan aflat la altitudinea de 3000 de metrii si am inceput aclimatizarea. Au urmat 3 zile cu ascensiuni la 4200m, 4700m si apoi am mutat tabara de baza la cort pe partea sudica a muntelui la 4500m. Dupa doua nopti petrecute acolo, si datorita prognozei bune a vremii, in noaptea de 4 decembrie 2017 la ora 2:30 am plecat spre varf. Vremea a fost buna, dar temperaturile resimtite la peste 5000 de metrii au fost de aproximativ – 15 grade Celsius. Ascesiunea a presupus o buna orientare in teren dar si o atentie sporita in zona inzapezita unde panta accentuata si suprafata denivelata ne-a solicitat la maxim.
Am atins varful dupa 10 ore de ascensiune la ora 12:00, fiind incununati de o panorama extraordinara. Ne-am imbratisat cu toti si ne-am felicitat. Am arborat bannerele partenerilor SNGN Romgaz SA si ATE Dianthus Medias carora le multumim pentru suport si sustinere.
Felicitari coechipierilor mei: Aniko Iakob, Tagarlas Cristi, Scortanu, Cristina si Costel Totan pentru inca o reusita deosebita.
Expeditia Ararat 5165m pe skiuri de tura la FINAL
Expeditia Ararat 5165m pe skiuri de tura la FINAL
Perioada: 24.04 – 04.05.2013 Echipa: Christine Thellmann, Corina Fodor, Akos Kozma si Caba Dan Scopul: escaladarea varfului Ararat 5165 m pe skiuri de tura Locatia: Estul Turciei, 6 km de Armenia si 30 de Iran Foto: Caba Dan – galeria aici! Partener oficial cu multe multumri: Transavia – A fost odata ca niciodata, ca de nu ar fi nu s-ar povesti, o echipa de oameni care au visat spre varfuri inzapezite si pentru care skiul de tura i-a unit intr-un „Spirit”. Expeditia Ararat 2013 a devenit realizatate numai cu ajutorul partenerului Transavia, care ne-a inteles si ne-a sprijinit sa ne indeplinim visul. Un vis care il avusem si acum ~ 10 ani dar care sa materializat in acest an. Mi-am dorit foarte mult sa mergem in formula de patru a echipei Spirit. O echipa sudata si care a functionat perfect de-a lungul timpului, formata din niste oameni pentru care prietenia, iubirea de munte, determinarea in atingerea inaltimilor dar si simplitatea sunt virtuti esentiale. Expeditia a durat 11 zile iar deplasarea s-a facut pe ruta: Medias – Bucuresti, avion cu escala la Istambul pana la Agri iar de acolo inca 100 de km cu autobuzul pana in orasul Dogubayazit (1400 m altitudine). Aici ne-am intalnit cu ghizii nostrii (Saphat un kurd 100% si Anisca o poloneza), care s-au dovedit a fi de la o alta agentie de turism dar niste oameni deosebiti, prietenosi si foarte bine intentionati.

Dupa o noapte intr-un hotel de doua margarete dar cu camere mari si un mic dejun bun ne-am urcat intr-un microbuz care ne-a dus pana la altitudinea de ~ 2300 m. De aici bagajele mari au fost puse pe cai iar noi cu rucsacei mici am urcat ~ 3 ore pana in tabara 1 – 2800 m. La primul contact cu muntele, analizand conformatia conica, inclinatia, altitudinea de la care incepea zapada dar si roca vulcanica am tras concluzia ca Araratul este, daca pot spune asa, un „hibrid” intre Varful Elbrus din Rusia si Kilimanjaro din Tanzania.


Prognoza de vreme buna pentu urmatoarele 7 zile s-a adeverit, ninsorile au incetat cu cateva zile de venirea noastra, temperaturile au urcat in oras undeva la 18 grade iar pe varful muntelui undeva la -12 grade. Vizibilitatea buna ne-a permis sa analizam muntele de la distanta, facand tot felul de planuri si analizand culoarele de ski. Dupa ce am montat corturile am decis sa urcam pe skiuri de tura pentru aclimatizare spre tabara 2.


Ne-am miscat bine si in nici 2 ore am atins altitudinea de 3200 m. Ne-am dat seama ca zapada este buna de ski doar in timpul zilei intre orele 12:00 – 14:30 cand incalzita de soare era mult mai permisiva. In rest era destul de valurita si crusta inghetata iti dedea ceva emotii la coborare.
Deoarece eram in afara sezonului, pe munte eram doar 9 persoane care urcam. Noi, 4 romani, 2 americani si 2 englezi. In prima zi ne-am petrecut cu alte doua expeditii una de nemti destul de numeroasa de ~ 20 de persoane si inca una mai micuta de austrieci. Din pacate nu ajunsesera pe varf din cauza vantului puternic si a vremii instabile. Seara ne-am adunat la un ceai in cortul bucatarie unde ne-am pus la taclale. Ghizii ne-au confirmat ca era primii romani pe Ararat veniti ce skiuri de tura, ca ukrainienii sunt montaniarzi foarte puternici si ca in ultimii ani numarul turistilor este tot mai mare. Vantul a suflat violent toata seara, dar corturile fiind bine ancorate si de calitate nu de-au creat emotii.





A doua zi dimineata dupa ce am impachetat tot ne-am mutat tabara la 3400 m. Vremea buna si inaintarea pe skiuri a fost placuta, reusind sa urcam pentru aclimatizare pana undeva la altitudinea de 4000 de metrii. In pachetul agentiei aveam doau mese incluse, dimineata fiind un mic dejun cu ceai, cafea, biscuiti, fructe uscate, branzeturi, rosii, castraveti dar si ceva dulciuri. Seara ne bucuram de cate o ciorba consistenta cu linte, fasole si legume, iar felul doi cu ceva orez, legume si ceva carne.















Expeditia Kilimanjaro 2010
Uhuru Peak 5895 m – cel mai inalt varf de pe continetul African
Perioada: 02-14.09.2010 Zona: Tanzania, Africa – Varful Kilimanjaro Trupa: Thellmann Christine, Gabriela Calburean, Lorintz Csaba si eu Motiv: escaladarea varfului Uhuru Peak 5895 m ––––– Uite ca a trecut si hopul asta. Un pas mare care a venit asa… ca si ceva natural si normal in desfasurare (spun asta gandindu-ma la expeditia din Elbrus 2009 si Mont Blanc din 2007). Din primavara am inceput pregatirile si documentarea. Am avut norocul sa fim ajutati si de aceasta data de partenerul nostru S.N.G.N. Romgaz S.A., asa ca lucrurile erau sigure in ceea ce privea plecare.