montaniard
Expeditia Ararat 5165m pe skiuri de tura la FINAL
Expeditia Ararat 5165m pe skiuri de tura la FINAL
Perioada: 24.04 – 04.05.2013 Echipa: Christine Thellmann, Corina Fodor, Akos Kozma si Caba Dan Scopul: escaladarea varfului Ararat 5165 m pe skiuri de tura Locatia: Estul Turciei, 6 km de Armenia si 30 de Iran Foto: Caba Dan – galeria aici! Partener oficial cu multe multumri: Transavia – A fost odata ca niciodata, ca de nu ar fi nu s-ar povesti, o echipa de oameni care au visat spre varfuri inzapezite si pentru care skiul de tura i-a unit intr-un „Spirit”. Expeditia Ararat 2013 a devenit realizatate numai cu ajutorul partenerului Transavia, care ne-a inteles si ne-a sprijinit sa ne indeplinim visul. Un vis care il avusem si acum ~ 10 ani dar care sa materializat in acest an. Mi-am dorit foarte mult sa mergem in formula de patru a echipei Spirit. O echipa sudata si care a functionat perfect de-a lungul timpului, formata din niste oameni pentru care prietenia, iubirea de munte, determinarea in atingerea inaltimilor dar si simplitatea sunt virtuti esentiale. Expeditia a durat 11 zile iar deplasarea s-a facut pe ruta: Medias – Bucuresti, avion cu escala la Istambul pana la Agri iar de acolo inca 100 de km cu autobuzul pana in orasul Dogubayazit (1400 m altitudine). Aici ne-am intalnit cu ghizii nostrii (Saphat un kurd 100% si Anisca o poloneza), care s-au dovedit a fi de la o alta agentie de turism dar niste oameni deosebiti, prietenosi si foarte bine intentionati.
Dupa o noapte intr-un hotel de doua margarete dar cu camere mari si un mic dejun bun ne-am urcat intr-un microbuz care ne-a dus pana la altitudinea de ~ 2300 m. De aici bagajele mari au fost puse pe cai iar noi cu rucsacei mici am urcat ~ 3 ore pana in tabara 1 – 2800 m. La primul contact cu muntele, analizand conformatia conica, inclinatia, altitudinea de la care incepea zapada dar si roca vulcanica am tras concluzia ca Araratul este, daca pot spune asa, un „hibrid” intre Varful Elbrus din Rusia si Kilimanjaro din Tanzania.
Prognoza de vreme buna pentu urmatoarele 7 zile s-a adeverit, ninsorile au incetat cu cateva zile de venirea noastra, temperaturile au urcat in oras undeva la 18 grade iar pe varful muntelui undeva la -12 grade. Vizibilitatea buna ne-a permis sa analizam muntele de la distanta, facand tot felul de planuri si analizand culoarele de ski. Dupa ce am montat corturile am decis sa urcam pe skiuri de tura pentru aclimatizare spre tabara 2.
Ne-am miscat bine si in nici 2 ore am atins altitudinea de 3200 m. Ne-am dat seama ca zapada este buna de ski doar in timpul zilei intre orele 12:00 – 14:30 cand incalzita de soare era mult mai permisiva. In rest era destul de valurita si crusta inghetata iti dedea ceva emotii la coborare.
Deoarece eram in afara sezonului, pe munte eram doar 9 persoane care urcam. Noi, 4 romani, 2 americani si 2 englezi. In prima zi ne-am petrecut cu alte doua expeditii una de nemti destul de numeroasa de ~ 20 de persoane si inca una mai micuta de austrieci. Din pacate nu ajunsesera pe varf din cauza vantului puternic si a vremii instabile. Seara ne-am adunat la un ceai in cortul bucatarie unde ne-am pus la taclale. Ghizii ne-au confirmat ca era primii romani pe Ararat veniti ce skiuri de tura, ca ukrainienii sunt montaniarzi foarte puternici si ca in ultimii ani numarul turistilor este tot mai mare. Vantul a suflat violent toata seara, dar corturile fiind bine ancorate si de calitate nu de-au creat emotii.
A doua zi dimineata dupa ce am impachetat tot ne-am mutat tabara la 3400 m. Vremea buna si inaintarea pe skiuri a fost placuta, reusind sa urcam pentru aclimatizare pana undeva la altitudinea de 4000 de metrii. In pachetul agentiei aveam doau mese incluse, dimineata fiind un mic dejun cu ceai, cafea, biscuiti, fructe uscate, branzeturi, rosii, castraveti dar si ceva dulciuri. Seara ne bucuram de cate o ciorba consistenta cu linte, fasole si legume, iar felul doi cu ceva orez, legume si ceva carne.
Reclame
Adrenalina Fagaraseana – Creasta Arpasel-Vartopel de la V-E si Piscul Balei
Adrenalina Fagaraseana – Creasta Arpasel-Vartopel de la V-E si Piscul Balei
Data: 03-04.11.2012 Locatia: M-tii Fagaras Trasee: Balea Lac-Lacul Capra-Creasta Arpasel-Vartopel-Fereastra Zmeilor si Piscul Balei-Saua Doamnei Trupa: Corina, Christine, Voichita, Vlad, Akos si Caba Foto: Corina, Akos, Caba – Visam la aceste ture de multa vreme. Nu le-am facut pentru ca nu avem cu cine, nu ma simteam pregatit… Cand a propus Akos aceasta iesire am stiut ca acum este momentul. Am vanat vremea buna si desi e destul de tarziu in toamna am avut noroc de o vreme perfecta: soare, caldut si fara vant. Doar partile nordice erau acoperite cu un strat de bruma/zapada. Vineri seara trupa de priteni din Cluj: Akos, Voichita si Vlad ajunge in Medias si ii cazez la mine sarbatorind cu paine de casa, slanina, ceapa si un vin bun, iar desert: pizza :). Sambata dimineata plecam pe la ora 5:45 spre Balea si la ora 8:00 eram la Balea Lac. Ne-am pregatit echipamentul si am plecat spre Saua Caprei cu directia Spintecatura Arpaselului, Akos preferant sa parcurgem creasta de la V la E, adica sa cataram pragurile cele mai mari de pe traseul.
La ora 10:00 eram in Spintecatura, Akos plecand cap de coarda pe prima lungime care ajunge pe Varful Spintecaturii dupa aproximativ 50 de m. Corina pleaca a doua dar la un moment dat ajunge in cel mai dificil pas in care trebui sa travesezi usor spre dreapta. Pasajul este putin pe spate si Corina a preferat sa treaca tinandu-se de o bucla. S-a auzit un scurt chiuit si am vazu-to atarnand suspendata in aer cu bula cu pitonu cu tot in mana. :D. S-a redresat si dupa inca cateva incercari a decis sa coboare. A treia a fost Christine care m-a asteptat la traversare sa vada pasii. Am prins o bucla de o cordelina lasata intr-un piton si asa am iesit destul de mult spre dreapta sa pot prinde cu incredere pragul de deasupra mea, reusind sa urc. Am convins-o pe Christine sa coboare desi stiu ca isi dorea foarte mult, asa ca fetele ne-au asteptat in Fereastra Zmeilor. A urmat Vlad si uite asa echipa de trei, cei care am continuat creasta Arpaselului la ora 12:20 eram pe Varful Spintecaturi plecand legati mai departe. Ne-am deplasat destul de relaxati mergand concomitent, doar la pragurile stancoase am catarat filati de Akos de sus din regrupari.
Am rapelat intre Urechile Iepurelui si am catarat urechia E-stica care desi pare impresionanta ofera prize bune. Am ajuns pe Varful Fantanii continund sa descataram Creastra Vartopel. Acesta zona mie mi-a placut foarte mult, pentru ca este destul de accidentata si ingusta fiecare pas trebuie foarte atent gandit. Cu atentie si vreme buna, mergand cu o echipa experimentata este o placere aceasta tura.
Desi am crezut ca am scapat inainte de Varful Vartopel am mai avut de descatarat o lama ingusta de stancarii, iar urcarea pe varf a fost acoperita de zapada/bruma care face inaintarae foarte alunecoasa. Am coborat cu grija si ne-am bucurat de fiecare pasaj si mai ales de privelistea oferita de maretul Fagaras cu ale lui varfuri, creste si muchii superbe.
La ora 16:15 eram in Fereastra Zmeilor cu zambetul pe buze felicitadu-ne reciproc. Am pleact spre Balea unde am ajuns dupa o coborare ca un derdelus plina de zapada inghetata. La ora 18:00 eram la Balea Lac unde ne-am cazat la vechiul refugiu salvamont, unde am gasit niste oameni foarte caldurosi si primitori.
Sunt mai multe praguri care trebuie descatarate cu grija, dar traseul este foarte placut si incitant.
Ajunsi in Saua Doamnei am coborat spre masini un ne astepta Voichita cu nerabdare… si am pornit spre casele noastre..
Bilantul anului 2011 – Raport sportiv
Bilantul anului 2011 – Raport sportiv
A trecut si anul 2011!
Am ajuns la momentul in care trebuie sa tragem linie si sa privim spre viitor. Pe “cele rele” deja le-am uitat iar in mintea noastra au ramas doar realizarile frumoase, zambetele, prieteni si oameni frumosi, locuri deosebite prin care am trecut.
2011 a fost un an foarte bun pentru mine, o perioada in care am “profitat” de libertate si in care “mi-am” cam facut de cap calatorind foarte mult.
Pe plan sportiv, maratoanele de alergare montana au fost cap de afis culminand cu o satisfactie nemaipomenita la Maratonul Pietrei Craiului. In ceea ce priveste alpinismul, desi nu se anunta nimic deosebit pentru anul care tocmai a trecut, am reusit escaladarea mai multor varfuri din afara tarii, in niste zone fermecatoare.
O mare realizare a fost fara doar si poate proiectul <Vis alb pe schiuri de tura spre cele 13 “porti” ale Carpatilor>, in care am reusit in formula echipei Spirit (Corina, Akos, Caba), in premiera nationala, sa escaladam in aceeasi primavara toate cele 13 varfuri peste 2500 de m altitudine din Romania pe schiuri de tura.
In 2011 am fost un invingator, si am castigat: – Un frate! Pe Akos, un om cu care am o legatura speciala si asa va ramane si peste mult timp – Un prieten adevarat! Flo, un camarad de antrenament redutabil, un om care stie sa iti fie prieten, sa te accepte asa cum esti, si sa te ajute la nevoie – O sora! Corina, care a confirmat pentru a nu stiu cata oara cat de puternica este, fiind un partener de nadejde si o sora intotdeauna cu mana intinsa sa ajute – O coechipiera si o prietena deosebita! Christine, o fata care de la rochite si tocuri, in 2 ani a ajuns o montaniarda si sportiva adevarata Am castigat multi prieteni care m-au sustinut si incurajat in tot ceea ce fac.Va multumesc!
Acum incep planuri pentru alte provocari, alte ambitii, alte locuri care asteapta sa fie descoperite, in care sper ca ne vom revedea cu zambetul pe buze, plini de iubire si satisfactii implinite!
Ce imi doresc si propun pentru 2012?
In 8 ianuarie plec in Aconcagua, si sper din totul sufletul sa fie o expeditie reusita. Sper sa alerg si sa pedalaz, sa particip la ceva triatloane, sa schiez si sa catar…. sa fiu sanatos si poate D-zeu ma va ajuta ca in 2012 sa “umplu” si singurul “gol” ramas din viata mea!
Va doresc un 2012 plin de liniste, implinire si multa sanatate!
In anul 2011 am avut: – 46 de „actiuni” (concursuri, ture montane, ski, expeditie, pescuit) – 102 de zile petrecute in aceste “actiuni”, fara antrenamente – 4 maratoane de alergare montana – 2 triatloane – 1 concurs de Adventure Race – Escaladarea Varfului Bernina 4049 m – Italia/Elvetia – cel mai inalt varf din Alpii Retici – Escaladarea Varfului Marmolada – Punta Penia 3342 m – Italia – cel mai inalt varf din Dolomiti – Escaladarea Varfului Musala 2925 m (Rila) – 26.11.2011 – Bulgaria – cel mai inalt varf din Balcani – Escaladarea Varfului Triglav 2864 m (cel mai inalt din Slovenia)Ianuarie: – 28-02.01.2011 – Revelion – M-tii Retezat – Rausor – 22-23.01.2011 – Tura montana – M-tii Fagaras – Muchia Dragusului – 29-30.01.2011 – Ski de tura – M-tii Fagaras – Valea Sambata – Vf. Dara si Vf. Hartopul Februarie: – 04-13.02.2011 – Ski aplin – Austria – Alpi – Zillertall – Ghetar Hintertux – 26-27.02.2011 – Ski de tura – M-tii Parang – Vf. Parangul Mare Martie: – 04-06.03.2011 – Ski de tura – M-tii Retezat – Vf. Peleaga si Vf. Papusa – 12-13.03.2011 – Ski de tura – M-tii Fagaras –Vf. Moldoveanu – 26.03.2011 – Tura montana – M-tii Capatanii – Vf. Tarnovul Mare Aprilie: – 03.04.2011 – Bike – Mosna-Richis-Nemsa si Catarare Bazna – 09.04.2011 – Catarare – M-tii Trascau – Cheile Aiudului – 16.04.2011 – Organizare concurs alergare – Crosul Binder – 17.04.2011 – Catarare – M-tii Trascau – Cheile Tureni si vizita Salina Turda – 26-27.04.2011 – Alergare montana- M-tii Bucegi – Moeciu antrenament – 29-01.2011 – Ski de tura – M-tii Fagaras – Vf. Negoiu, Vf. Caltun si Vf. Lespezi Mai: – 06-08.05.2011 – Maraton alergare montana – M-tii Bucegi – Moeciu (42 km – 5:07 min) – 14.05.2011 – Ski de tura –M-tii Bucegi – Vf. Omu si Vf. Bucura – 15.05.2011 – Ski de tura – M-tii Fagaras – Vf. Vanatoarea lui Buteanu – 21.05.2011 – Tura Montana si Catarare – M-tii Trascau – Piatra Secuiului – Remetea – 28.05.2011 – Catarare –M-tii Trascau –Cheile Turzii – Turnul Ascutit Iunie: – 10-11.06.2011 – Catarare – Baia Mare – Limpedea – 12.06.2011 – Alergare Montana – M-tii Apuseni – Baisoara antrenament – 17-19.06.2011 – Tura montana si Catarat – M-tii Trascau – Cheile Rametului – 24-26.06.2011 – Maraton alergare montana – M-tii Apuseni – Baisoara Iulie: – 26-10.07.2011 – Expeditie (Catarare si Alpinism) – Slovenia – Vf. Triglav 2864 m – Italia – M-tii Dolomiti – Catarare si Vf. Marmolada 3342 m – Italia – M-tii Alpi – Vf. Bernina 4050 m – 15-17.07.2011 – Triathlon Sfanta Ana – M-tii Harghita – 23.07.2011 – Cu pluta pe Tarnava Mare – Proiect EcoFun – 31.07.2011 – Catarare – M-tii Trascau – Cheile Aiudului si Calcarele Ampoitei August: – 06-07.08.2011 – Triathlon – Reci (Sf. Gheorghe) – 12-14.08.2011 – Catarare – M-tii Trascau – Cheile Turzii (Quo Vadis si Erasmus) – 20-21.08.2011 – Tura montana – M-tii Piatra Craiului – Padina Lancii–Poiana Inchisa–Braul Rosu Septembrie: – 02-04.09.2011 – Maraton alergare montana – M-tii Ciucas (42 km – 5:16 min) – 09-11.09.2011 – Tura montana – M-tii Apuseni – Cetatile Ponorului si Radesei-Circuitul Galbenei-Cheile Somesului Cald – 15-18.09.2011 – Concurs Adventure Race – Eco Explora – M-tii Cernei, Almaj, Mehedinti Octombrie: – 30-02.10.2011 – Maraton alergare montana – M-tii Piatra Craiului (41.5 km – 5:14 min) si Tura montana – Ref. La Butoi – 05-09.10.2011 – Pescuit de stiuca in Delta – Bratul Dunavat – 22-23.10.2011 – Tura Montana – M-tii Sureanu – Aniversare Amicii – 29.10.2011 – Organizare concurs aventura – Comoara Cetatii Medias 2011 et. a IV-a Noiembrie: – 04-06.11.2011 – Tura montana – M-tii Fagaras – Valea Vistisoarei-Muchia Dragusului – 12-13.11.2011 – Tura montana – M-tii Fagaras – Cabana Turnuri-Podragu – 25-27.11.2011 – Tura montana – Bulgaria – M-tii Rila – Varful Musala 2925 m Decembrie: – 01-03.12.2011 – Tura montana – M-tii Retezat – Cabana Pietrele-Lacul Galesul-Vf. Peleaga-Cab. Gentiana – 09-11.12.2011 – Lira Dianthus – M-tii Cindrel – Valea Sadului – 13-18.12.2011 – Ski alpin – Ukraina –Bukovel – 26-02.01.2012 – Ski aplin – Revelion Austria – Ghetar Stubai – Neustift
Catarare Cheile Aiudului (Valisoarei)
Catarare Cheile Aiudului (Valisoarei)
Data: 09.04.2011 Zona: Cheile Aiudului (Valisoarei) Scopul: escalada Trupa: Akos, Mircea, Christine, Florin, Corina si eu Desi vremea se anunta incerta, ba chiar cod galben de vanturi puternice noi nu putem sta acasa, asa ca duminica dimineata fugim in Cheile Aiudului la catarare. Bineinteles ne intalnim cu Akos „mentorul” nostru care a venit din Cluj. Traseele le stim de acum un an, au ramas la fel de frumoase dar si de greu de escaladat.
Vantul bate in rafale atat de puternice incat ai senzatia ca iti iei zborul de pe stanca. Noi, elevi constinciosi continuam sa cataram epuizand mansele (cele de grade mai pt. noi 5+ si 6+) :).
Desi nu eram 100% pregatit, am acceptat provocarea lui Akos aceea de a urca cap de coarda. Traseul il facusem anul trecut, era unul in care m-am simtit bine (este un 5+ / 6, din pacate imi scapa numele lui) asa ca am plecat. Recunosc ca la primii pasi parca nu mi-a fost tot una, dar de la a doua bucla stiam ca totul este safe si sub control. Traseul a iesit si am fost foarte bucuros. Am facut „un pas mare” pe care mi l-am dorit mult.
Zona este foarte frumoasa si sper sa revenim cat se poate de curand mai ales ca Akos „ma ameninta” cu ceva trasee de mai multe lungimi de coarda. 🙂
Pe skiuri spre „Acoperisul Romaniei” – Varful Moldoveanu
Pe skiuri spre „Acoperisul Romaniei” – Varful Moldoveanu
Data: 12-13.03.2011 Zona: M-tii Fagaras (Valea Vistea Mare – Varful Moldoveanu 2544m) Trupa: Corina, Christine, Oana, Akos, Raluca, Szabi, Voichita, Radu si Dan Caba Foto: Corina Fodor – Inca un weekend de vreme buna, asa ca plecam spre un nou varf de peste 2500 m, si nu oricare, ci cel mai semeț dintre toate, Varful Moldoveanu 2544 m. L-am mai escaladat pe timp de iarna intr-un 1 Decembrie, acum vreo 6 ani, intr-o tura temerara cu prietenul meu Mihai Rusu. Atunci am urcat pe Valea Sambetei si am parcurs traseul de creasta pe o vreme de white-out total, ajungand in refugiul Vistea pe la ora 21:30 seara. Din pacate nu am vazut nimic din peisajul hivernal al zonei Sambata-Moldoveanu-Podragu. Acum insa vremea e superba, ziua s-a marit si atmosfera este foarte placuta. Suntem trupa mare de noua oameni. La ora 9:10 lasam masinile la intrarea pe Valea Vistea, langa „banca turistului”. Dupa cativa km de forestier zapada e din ce in ce mai consistenta si ne punem pe schiuri. Sunt doar doi oameni care sunt perpedes, dar nu e o problema deoarece poteca este facuta de doi turisti care urcasera mai de dimineata.
Mergem constant fara a ne grabi. Ne bucuram de peisaj si de primavara care isi face prezenta din ce in ce mai pregnant. Prin padure sunt cateva locuri in care zapada a curs dar nu sunt probleme. Ajungem in vreo 3 ore la limita cu golul alpin si suntem surprinsi de noul refugiu sferic din fibra de sticla. Este mare, cred ca are vreo 20 de locuri. Sa dea D-nul sa se pastreze cat mai mult si mai curat!
Zapada devine din ce in ce mai mare si cei doi aventurieri perpedes incep o munca titanica. Stau cu ei de vorba sa treaca mai rapid timpul. Ajungem in zona vechiului refugiu pe un mic umar glaciar si de aici vedem cei doi turisti care coborau din dreapta noastra de sub varful Vistea. Sunt curioas daca au ajuns in creasta pe acea variata.
Panta se accentueaza si ajungem sub zona abrupta, sub un mic umar ce urca spre „zidurile stancoase ale crestei”. 
Punem schiurile pe rucsaci si scoatem coltarii si pioletii. Urcam incet si prudent printre stanci, gheata si zone de zapada viscolita. 
Orele trec… si trec… … e placut afara, vantul nu sufla mai deloc, iar zapada reflecta lumina lunii si a cerului instelat. La ora 20:20 iesim in creasta iar la ora 20:30 deschidem usa refugiului Vistea. Ne aranjam culcusul dar nu inainte de a manca bine si a ne hidrata cu ceaiurile facute la primusuri.
Duminica pe la ora 7:30 ne trezim si incepe forfota. Umplem termosurile cu lichide, mancam si la ora 9:10 plecam din refugiu. Lasam rucsacii in Fereastra Vistei si urcam spre Vistea-Moldoveanu. 
Doar Akos e cu schiurile la el. Vremea e minunata, privelistea iti fura privirea. Ajungem pe Varful Vistea Mare. 
Pana pe Moldoveanu se vad cateva zone mai expuse si fetele raman aici. Parcurgem matematic portiunea si la ora 11:00 suntem pe „Acoperisul Romaniei”, Varful Modovenu. 
Am ajuns aici: Akos, Corina, Szobi, Vlad si eu. Facem poze, iau rucsacul lui Akos care se pregateste sa coboare pe schiuri. Isi alege o lini direct de pe varf. E meserias! Respect. A coborat rapid si sigur fara ca zapada destul de putina si zona accidentata sa-i faca probleme foarte mari. Mi-ar fi placut o coborare din Spintecatura, dar fiind grup mare am fost unul din „pastori”. Un rol frumos, provocator, dar si destul de riscant. Cand iti pui pielea ta la „bataie” e cu totul altceva, dar cand esti cu altii, emotiile si adrenalina sunt cu totul altele.
Coboram incet, foarte incet de pe Vistea dar si mai departe. Nu vrem sa riscam nimic asa ca fiecare pas e analizat cu atentie. Incurajam fetele care s-au comportat exemplar. Pentru ele si nunumai a fost o tura care cu siguranta le va ramane in minte ca fiind una „din acelea memorabile”. 
Valea Vistei e lunga, la ora 19:00 eram la masini bucurosi si fericiti de marea noastra reusita.
Muntele ne-a lasat sa ne bucuram de splendoarea lui, dar nu fara a ne reaminti ca acolo sus suntem niste fiinte mici si firave, care, daca nu stim sa „plecam capul” si sa privim cu respect natura putem fi ceva efemer.
O tura intre prieteni si oameni de munte, o tura scoala, in care toti am alcatuit o echipa inchegata, care prin spiritul de sacrificiu, devotament si placerea de a fi pe munte am reusit ce ne-am propus.
Sa auzim numai de ture adevarate!
Galeria completa foto o gasiti aici: http://www.dianthus-medias.ro/index.php?option=com_morfeoshow&task=view&gallery=5&Itemid=100024#5583880206542521361/1 
