coborare

Mountain-bike pe Creasta Cindrelului cu MARELE Andrei

Publicat pe Actualizat pe

Mountain-bike pe Creasta Cindrelului cu MARELE Andrei

     Data: 29-30.08.2014
     Locatia: Muntii Cindrel – Valea Sadului
     Trupa: Andrei si Catalin Strava; Caba
     Scopul: tura de MTB
     Traseu: Valea Sadului-Saua Stefelsti-Varful Cindrel-Saua Batrana-Poiana Oncesti-Rosengarden–Varful Măgura–Cisnădie–Râul Sadului
        – 93 km, 3050 m diferenta de nivel, 14:30 ore
     Foto: Catalin Strava si Dan Caba
     Link-uri: Blogul lui Cata
    In ultimii ani am ales turele pe care „le-am simtit”! Acum am avut chef de bike si asta am facut. Joi dupamasa vorbesc cu Catalin care propune o tura in Cindrel. Tura de bike de la Carpathian din anul… 2009 cred 😛
Zis si facut si uite asa vineri seara pe la ora 21:00 ne-am cazat pe Cabana Nora pe Valea Sadului. Aer curat si destul de racoros. Vremea se anunta buna si asa a si fost!
    Dimineata ceasul suna la ora 6:30 si la ora 7:40 eram pe biciclete. Afara cam 9 grade dar rapid s-a incalzit. Am pornit incet stiind ca incepem cu o catarare contiunua de 32 de km cu 1600 m diferenta de nivel pana pe Varful Cindrel. Ne aducem aminte cu drag de acel Carpathian cand obositi dupa tura din Fagaras, pluta, proba de alpinism, ajungeam la ora 24:00 pe intuneric bezna si ceata pe Varful Cindrel la 2224 m altitudine; si asta dupa o noapte in care am dormit 1:30 ore in Refugiul Puha, acum a doua noapte am mai dormit o ora undeva in padure in zona Poiana Oncesti. Ce nebunie frumoasa!
    Insa in aceasta tura a fost Andrei, baiatu lui Cata. Are 12 ani, a terminat mai multe concursuri de MTB (tura lunga) din care si etapa din 4 Munti. Asta spune multe. Pana acum nu pedalasem cu el intr-o tura de munte dar de acum il pot numi Marele Andrei. La cei 12 ani a parcurs cei 93 de km cu 3050 m diferenta de nivel pedaland la cot cu noi, facand push si desi poate nu ma credeti a coborat pe bike unde eu m-am dat jos. Este un talent si asta pentru ca ii face placere in tot ceea ce face, zambetul lui constant indiferent de dificultate te face sa iti pleci capul in fata lui. Bravo Andrei! Bravo familiei care l-a crescut asa!
    Pe Varful Cindrel am ajuns undeva la ora 13:35 dupa doua ture de mancat afine. Traseul desi in coborare constata are o multime de mici varfulete care trebuie trecute aproape matematic. Poteca variaza de la zone abrupte la poteci inguste printre jnepeni, drumuri forestiere de piatra sau pline de bolovani instabili. Este un adevarat traseu de montain-bike si cine vrea sa simta adrenalina il recomand cu mare caldura. In poze o sa vedeti o mica parte din peisaj care este o minunatie si ne demonstreaza inca o data de tara frumoasa avem si cate locuri ne asteapta pasul.
    Am fost o echipa, am savurat fiecare moment si uite asa la ora 19:40 era pe ultimul varf al traseului, Varful Magura de unde urmeaza o coborare de single trail care trebuie facuta cel putin o data in viata! Cei 20 de km pe asfalt pana in Raul Sadului la lumina frontalelor pentru mine au fost un deliciul datorita linistii, asfaltului bun si a senzatiei de multumire ca am mai reusit o tura memorabila.
   Multumesc Andrei si Cata pentru tot.
 
Reclame

Schi de tură în Vlădeasa

Publicat pe Actualizat pe

Schi de tură în Vlădeasa

     Data: 10-12.02.2012
     Zona: M-ții Vlădeasa
     Scopul: schi de tură și revederea prietenilor dragi din Cluj
     Trupa: Christine, Cătălina, Akos, Dan, Lotzi, Caba
    Planul pentru acest weekend era să mergem în Retezat la cabana Gențiana cu cei de la CAR Cluj. Zăpada spre surprinderea și bucuria noastră a schiori a fost atât de mare în zonă, încânt cei perpedes ar fi înotat la propriu, așa ca tabăra s-a amânat.
     Vorbesc cu Akos și rapid găsim o alternativă draguță, adică un schi de tură în Vlădeasa. Zis și făcut! Împreuna cu Christine, plecam vineri pe la ora 17:30 din Mediaș. După aproximativ 3 ore trecem de Huedin și vorbesc cu Akos la telefon. Decidem ca o sa găsim traseul și pe noapte așa că nu o sa mai coboare după noi în Rogojel. Înaintam relaxați și după mai multe intersecții ghidați de indicatoarele de Cabana Vlădeasa ne dam seama ca drumul nu este cel bun. Zăpada mare ne dă de furcă și după ce punem lanțurile pe mașina de teren 4×4 reușim sa ne întoarcem. La ora 22:00 plecam de la mașina spre cabana. Afara deși sunt – 23 de grade este foarte frumos, mai ales că lumina lunii făcea peisajul sa fie unul feeric de basm. Casele și grădinile străluceau sub zăpada mare care le-a acoperit în ultimele zile.
      Am urcat susținut să nu ne prindă frigul și după aproximativ o ora ne întâlnim cu Akos care văzând că întârziem a coborât sa ne întâmpine. După încă 30 de minute  am intrat la căldura sobei de teracota în care mocnea ușor focul de lemne. De fiecare data îmi e dragă revederea cu prietenii dragi din Cluj. Povestim și doar pe la ora 1:00 ne punem la somn.
      Sâmbăta dimineața vremea este perfecta așa că sus pe schiuri. Ieșim la tura căutând cele mai bogate zone în zăpadă.
Pe schiuri spre creasta
Iubesc schiul de tura
Doar pe la ora 18:00 ne-am întors la cabană unde am savurat o ciorba de fasole cu ceapa :D.
      Duminica am mers și am făcut doua coborâri chiar sub vârful Vlădeasa unde vantul a depus aproape un metru de powder. Schiurile au „dansat” pe acolo la fel ca si inimile noastre, incantate de adrenalina cristianelor din zăpada virgină.
–––Vezi FILMUL IESIRII: Schi de tură în Vlădeasa –––
Linia unde zapada era cea mai buna
La plimbare prin galeria de arta a iernii
    Un lucru foarte plăcut a fost și coborârea pe schiuri pana lângă mașina. Rapid si comod! Asta da tura!
    Un weekend lângă prieteni, într-o zonă superbă de schi de tură, cu vreme și zăpadă bună. Mi-a fost dor de schiurile mele… de urcușurile în care tragi de tine și în care simți că vântul și frigul iți „taie” fața.
     Încă câteva ture și o sa fiu în forma pentru… planul lui Akos (v-am făcut curioși? E perfect! :P).
Si urcusul are farmecul lui 😉