cazare
Chemarea stiucii – Delta 2015
Chemarea stiucii – Delta 2015
Data: 23-30.08.2015
Locatia: Bratul Dunavat – Delta Paradis
Scop: pescuit stiuca
Trupa: eu si tata
Pentru mine a fost cea de a VI-a tura de toamna la stiuca. Deja traditionala iesire in Delta anul asta a fost putin altfel. Am mers cu o luna mai repede si s-a dovedit a fi lozul castigator. Vreme a fost foarte buna, inca ziua de lumina lunga, caldura… iar stiuca chiar a mancat. Numeric am prins tura asta cat am prins in restul celor 5 partide precedente. Am avut capturi frumoase pana la 2,5 kg, dar din pacate nimic „maret”. Poperul meu a fost „magistral” inca o data 🙂
O iesire foarte relaxanta si reusita in linistea Deltei impreuna cu tata.
Cel mai frumos model si colorit
Revelion 2014 – M-tii Hasmas – Piatra Singuratica
Revelion 2014 – M-tii Hasmas – Piatra Singuratica
Data: 31-02.01.2014 Locatia: M-tii Hasmas, Cabana Piatra Singuratica Scopul: tura de Revelion Trupa: 15 pers (Ionut, Corina, Christine, Ela, Bogdan, Cristina S., Oana, Manu, Nico …) Foto: Caba Dan si Ionut Anisca – Timpul zboara… a venit sfarsitul de an si m-am trezit direct la munte, in compania unor oameni dragi intr-un loc linistit si frumos. Desi zapada nu ne-a ajutat, am reusit sa ne bucuram ca o plimbarica pe Varful Hasmasul Mic si un loc de belvedere. Cabana are un aer aparte, iar ospitalitatea gazdelor a fost ireprosabila. Am dormit si ne-am relaxat, incepand anul odihniti dar dornici de noi provocari si aventuri. Revelionul l-am petrecut ascultand cantece la chitara si troznetul lemnului din foc. Ce ne va aduce anul 2014… o sa vedem. Sanatosi sa fim, iubiti si linistiti dar si inconjurati de oameni frumosi cu inimi mari si suflete calde.
Austria – HinterTux, ski si relaxare pe nepusa masa
Austria – HinterTux, ski si relaxare pe nepusa masa
Data: 08-15.03.2013 Locatia: Austria, Finkenberg – Hintertux Glacier Scop: ski de partie Foto: Dan Strava si Dan Caba – Viata e tot mai dinamica. Timpul zboara si anul acesta iesirea in Austria la ski s-a desfasurat asa: 1. vineri ora 16:15 – eram pe dealuri pedalam la 20 de km de Medias, si primesc un telefon de la Adi Andone, care suna ceva de genu: A: este o camera libera, nu vi in Asutria la ski? D: cand se pleaca? A: peste 6:30 ore, adica la 23:00 dar trebuie sa vii cu masina ta D: ma gandesc 2. vineri ora 17:30 – in Medias unde confirm plecarea si imi notez adresa pensiunii 3. vineri ora 17:35 – o sun pe Christine: D: esti singura „nebuna” care nu refuza oferta, asa ca plecam in Ausutria! C: cand? D: dimineata la 6:30 C: OK 4. vineri ora 22:00 aveam schiurile imprumutate de la Oli, plinul facut la masina, cumparaturile in portbagaj 5. sambata ora 23:10 eram la 1350 km de Medias, in Finkenberg cazati – Trupa a fost numeroasa si faina, iar in afara de mici incidente (1 persoana cu ruptura de mana cu operatie si placi metalice introduse; 1 pers. fisura la umerus, 2 persoane cu ligamente intinse/rupte, o persoana cu gripa urata 2 zile), totul a fost perfect. Liniste, relaxare, ski in adevaratul sens al cuvantului, plimbarele si mici cumparaturi, vin bun, weiss beer… Concluziile sunt simple: m-as putea obisnui sa traiesc in Austria!!!; si inca ceva: e bine in concediu, sa fi plecat prin locuri civilizate si curate! 😀
Cu mic cu mare la Cabana Sambata
Cu mic cu mare la Cabana Sambata
Data: 16.02.2013 Locatia: Cabana Sambata, M-tii Fagaras Trupa: 17 oameni din Dianthus, membrii si simpatizanti Foto: Caba Dan – Am multe amintiri legate de Cabana Sambata dar si din zona: Muchia Dragusului, Valea Vistisoarei, Varful Moldoveanu… si as putea povesti mult si bine… si frumos cred ;)). Am urcat la cabana Sambata prima data cand aveam vreo 6-7 ani, cu parintii si de atunci am revenit cu drag de multe ori: vara-iarna, pe soare sau pe ploaie, in numar mare sau doar doi-trei, pe schiuri sau fara, urcand spre creasta sau doar la un ceai. Cabana si Valea Sambetei sunt niste locuri calduroase, care iti ofera o liniste aparte si te relaxeaza. Desi demult nu s-a mai investit in cabana si interesul pentru a reconstrui este nul sau blocat de birocratie, Sambata a reusit sa reziste si sa fie un loc care atrage. In weekend am fost trupa mare, de 17 oameni membrii Dianthus dar si prieteni si simpatizanti. A fost o tura clasica de relaxare in care dupa un urcus de 2:30 ore ne-am cazat si dupa o masa copioasa cu slanina si ceapa multa, am mancat o ciorba buna de fasole. Somnul de amiaza a picat la fix urmat de o excursie scurta prin zapada pana la Chilia lui Arsenie Boca. Seara dupa o tura buna de ras la mima si joc de mafia, am coborat in sala de mese unde 3 chitari ne-au incantat la o seara folk agreabila. Duminica am urcat pana sub pragul mare din spre Fereastra Mare. Zapada, jocuri, glume, poze… Am coborat la Pastravarie in 1:45 ore si cuminti ne-am intors acasa. O tura frumoasa in care fiecare s-a bucurat de munte, de zapada si de oameni faini.
Ski de tura in Vladeasa si oamenii faini de acolo
Ski de tura in Vladeasa si oamenii faini de acolo
Data: 2013.01.05 Locatia: Cabana Vladeasa Trupa: Christine, Corina, Akos si Caba Foto: Caba Dan – galerie: aici – Am intrat in noul an si trebueia sa intregim echipa Spirit, ceea ce am si facut. Unde putem sa urcam decat „acasa” la Akos si anume in Vladeasa. Avem indicatii ca am putea gasi cateva linii unde putem schia, plus ca la meteo se anunta ninsoare usoara, asa ca pentru prima data cand mergem la munte ne rugam sa se innoreze, sa fie vremea rea si sa ninga :D. Vineri seara am fost gazduiti cu caldura in Cluj unde Kristof a fost in centru atentiei iar Tunde ne-a rasfatat cu 3 tavi de pizza :D. Multumim pentru tot. Sambata dimineata am plecat pe la ora 8:15 din Cluj iar pana in Rogoj am facut aproximativ o ora. Desi zapada era destul de putina am urcat mare parte din traseu pe skiurile de tura. Ajunsi la cabana, dupa ~ 2 ore, ne-am cazat si dupa o masa copioasa cu multa ceapa si usturio am urcat spre zona crestei unde am gasit niste zone mai bogate in zapada. Ne-am distrat skiind printe jnepeni, crengi si brazi iar seara ne-am retras in sala de mese, unde la un vin fiert am socializat cu o trupa de rideri, toti oameni faini si de gasca. Ne-am jucat Mafia pana pe la ora 23:00. Duminica, cum vremea era in continuare destul de rea, ne-am trezit mai tarziu dar tot am reusit sa facem trei ture de ski. Vladeasa este un loc unde ne simtim ca acasa datorita frumusetii peisajului, ospitalitati gazdei (cabanierei), dar si a oamenilor relaxati care urca in zona. vom reveni cand e powderul cat casa :)).
Descoperind secretele lumii pierdute din Cheile Carasului
Descoperind secretele lumii pierdute din Cheile Carasului
Data: 17-19.08.2012 Locatia: M-tii Aninei, Cheile Carasului si Garlistei, Pestera Comarnic, Racovita si Tolosu Scopul: parcurgerea Cheilor Carasului partea salbatica prin apa si vizitarea pesterilor din zona Foto: Florin Capalnean – In Romania este seceta mare si canicula, deci este vremea perfecta pentru balaceala. Acum vreo 7-8 ani cand am trecut prin M-tii Aninei am strabatut o parte din Cheile Carasului promitandu-mi ca voi reveni peste ani aici sa le parcurg in intregime in momentul cand voi avea costum de neopren. Acum toate conditiile erau indeplinite. Plecam vineri in graba spre Carasova cu doua masini. Avem de sarbatorit, caci e ziua Oanei care a venit tocmai din Bacau sa fim impreuna. >:D< Cei 330 de km pana la destinatie trec destul de greu, intunericul ne prinde pe drumul forestier spre cantonul Pestera Comarnic, care este drum neindicat de parcurs cu mainile. Noi… nestiind zona l-am parcurs dar asta in conditiile in care drumul era uscat si stiam sigur ca nu va ploua in urmatoarele zile. Pe la ora 22:00 ajungem si punem corturile langa cabana Exploratorilor. Facem focul si inchinam pentru sanatatea Oanei careia ii doresc inca o data multa sanatate si sa ramana la fel de vesela si plina de viata ca si acum! Sambata dimineata ne trezim si mancam. Pe la ora 10:00 apare rangerul care este si ghid pentru pestera Comarnic si alegem sa intram sa o vizitam, pe ideea „Ce-i in mama nu-i minciuna!”. Pestera este foarte frumoasa, cu formatiuni deosebite si sali de mari dimensiuni. Turul a durat undeva la 2 ore asta in conditiile in care stiam ca azi mai avem mult de mers si ne-am miscat rapid.
Un pescuit mic in Delta, o mare placere!
Un pescuit mic in Delta, o mare placere!
Data: 23-27.07.2012 Locatia: Delta Dunarii, Bratul Sfantul Gheorghe – Cormoran Scop: concurs de pescuit – Dupa maratonul din Bucegi, ce poate face un om, decat sa plece dupa doua ore de cand a ajuns acasa spre Delta Dunarii la un pescuit mic. Am pornit seara la ora 21:00 si dupa vreo 13 ore de dormit chinuit prin autocar am ajuns in zona bratului Sfantul Gheorghe unde ne-am cazat.
Revenind pe cararile Bucegiul
Plimbarica de recunoastere si antrenament pentru maratonul Bucegi 7500
Data: 29-01.07.2012 Locatia: M-tii Bucegi Traseu: Gura Diham -> Poiana Izvoarelor -> Bucsoiu Mare -> Vf. Omu -> Batrana -> Poiana Gutanu -> Saua Strunga -> Padina -> Vf Omu -> Valea Cerbului (45 km cu 3500 m dif. de nivel) Trupa: Christine, Oana * 2, Cristina, Bogdan, Alina, Cristi,Virgil si Caba – Un weekend liber si trebuie ocupat. Vorbim cu Oana si Cristina si aflam ca ele merg in Bucegi, deci hop si noi! Vineri seara campam in zona telecabinei din Busteni iar sambata dimineata plecam in traseu de la Gura Diham. Fetele au facut un traseu umpic mai lung, adica 90% din traseul de maraton 7500, tura scurta, doar 45 km si 3500 m diferenta de nivel cu doua urcari la Vf. Omu. Vremea a fost perfecta, odata cu urcarea spre inaltimi am scapat de canicula si ne-am bucurat de un aer proaspat si de peisajul din jurul nostru. Am mers sustinut dar fara sa ne stresam prea tare, trecand Muchia Bucsoiului si ajungand la Cabana Omu dupa 4 ore. Aici ne-am cazat, si am plecat mai departe spre Saua Batrana doar cu rucsaceii mici.
Misiunea „Salvarea lingurii” – Cabana Suru
Misiunea „Salvarea lingurii” – Cabana Suru
Data: 201.06.26 Locatia: M-tii Fagaras, Cabana Suru Echipa: Flo si Caba Scopul: recuperarea unei linguri si antrenament de alergare – Voi ce spuneti? Merita oare sa mergi cu masina 200 de km si sa urci 1100 m diferenta de nivel intr-o dupamasa numai sa recuperezi o lingura? Eu am considerat ca da! Intriga a inceput acum doua saptamani cand intr-o tura la Cabana Suru mi-am uitat dintr-o greseala lingura de titan acolo. Lingura fiind unul din lucrurile necesare la aproape fiecare iesire i-am simtit lipsa, am demarat o misiune de salvare. Pentru a dinamiza „salvarea” l-am provocat pe Florin la o alergare pana la cabana. Cum Flo baiat de gasca a raspuns prezent, marti la ora 16:00 plecam din Medias spre Sebesul de Sus. La ora 18:00 am inceput alergarea din centrul satului. Am urcat pe muchia Moasei, marcaj, tringhi rosu. Poteca urca destul de violent in prima parte si la intrarea in padure am ezitat umpic pana am gasit marcajul. Poteca este superba de alergat si tracking! Alterneaza zonele de catarare cu cele de fals plat, iar padurea de fag iti da o senzatie de liniste, curat si multa libertate. In zona superioara a traseului panta se accentueaza din nou si poteca este pesarata cu radacini si zone stancoase dar care nu te impedica sa alergi (la vale) :D!
In plimbare la noua cabana Suru
O tura de relaxare pe Valea Moasei cu urcare la cabana Suru
Alergare montana pe creasta Fagarasului spre Lacul Avrig
Data: 15-17.06.2012 Locatia: Valea Moasei -> Cabana Suru -> Lacul Avrig Trupa: Christine, Flo si Caba Scop: relaxare la munte cu antrenament de alergare montana Foto: Florin Capalnean – Florin a propus ca si miscare in weekend alergare de pe Valea Moasei la Cabana Suru. Eu am acceptat ideea, dar am modificat umpic planul in sensul ca vineri seara pe la ora 19:00 campam intr-o poienita ca in povesti pe malul Vaii Moasei. Dupa ce am mancat bine ne-am delectat cu un vin rosu, adormind in jurul focului.
Plimbărica de weekend la Cabana Ciucaș
Plimbărica de weekend la Cabana Ciucaș
Data: 03-04.03.2012 Zona: M-ții Ciucaș – Valea Berii Scopul: sărbătorirea bunei prietene Alina și revederea cu Oana Trupa: Christine, Alina cu 9 prieteni din București și Oana cu cei 4 amici din Bacău Foto: Caba Dan si Tudor Lazareanu – În acest weekend am plecat spre Ciucaș neputând refuza „chemarea la oști” a bunei prietene Alina. Se anunța lume multă mai ales ca venea si Oana cu o trupa draguță din Bacău. La o primă numărătoare eram 17 persoane :). Plecăm spre Brașov vineri pe la ora 16:15 cu speranța să reușesc să mai întâlnesc ceva prieteni dragi din timpul facultății. Agenda este mare și aș avea nevoie de cel puțin o săptămână sa reușesc să-i văd pe toți. Ieșim să mâncam o pizza irezistibilă de la Hot. Ne întâlnim cu Liana și George. Povestim și stabilim să ne vedem sâmbătă dimineața la 8:40 în Poiană să schiem 2 ore. Din păcate nicio instalație nu mergea din cauza vântului :(. Pe la ora 12:00 plecam spre Cheia și ne întâlnim cu Oana si trupa la intrarea pe Valea Berii. Spre surprinderea mea drumul este deszăpezit până sus la cabană.
Încercare de schi de tură în Parâng :)
Încercare de schi de tură în Parâng 🙂
Data: 25-26.02.2012 Zona: M-ții Parâng Scopul: schi de tură Trupa: Akos, Lușu, Claudiu, Dragos, Caba – „Este păcat să ratăm un weekend superb de schi de tură… deci să mergem în Parâng”; așa suna anunțul postat de Akos pe un grup de discuții, în căutarea unor colegi pentru experiența de neuitat 😀 pe care am trăit-o acum 2 zile în Munții Parâng. Vremea dă semne că primăvara începe să se trezească. Temperaturile au început să crească și zăpada să se topească; așa că nu putem decât sa ne luam schiurile și să plecăm undeva sus. Alegem Parângul pentru că aveam alternativa „pârtiilor” din zonă dar și posibilitatea de a ieși la ceva tură în zona crestei. Eu plec din Mediaș singur, dar în Alba mă întâlnesc cu băieții veniți din Cluj. Ne „combinam” într-o mașină și plecam mai departe. La ora 9:30 eram la telescaunul ce urcă în zona alpină a Părângului. Înghețam bine pe măsură ce urcăm și ceața este tot mai deasă iar vântul mai puternic. Sus suntem întâmpinați de un sincer „Bine ati venit!” din partea omului de la telescaun, ceva firesc, dar cam „nepracticat” în România. Totodată afară era un viscol în toată puterea cuvântului. Ne cazăm și singura tură care o puteam face era pe „Vârful somnul” = un somn bun de amiază. Zis și făcut! Am dormit ca niște prunci vreo 1:30 ore. Băieții s-au trezit cu forțe proaspete și s-au echipat. Afară același viscol cu ceată. Pe mine nu mă atrăgea deloc ideea de a ieși de la căldura cabanei. Băieții fac o coborâre pe pârtie și apoi se întorc pe schiuri de tură cu dorința de a urca pe Parângul Mic. Plec și eu cu ei dar zăpada pe tot piciorul spre vârf era spulberată rămânând doar un strat de gheata printre multi bolovani. Negăsind nici o satisfacție mă întorc la cabană. Clujenii mei dârji ca brazii ajung pe vârf.
Ski in Ukraina in statiunea Bukovel
Ski in Ukraina in statiunea Bukovel
Data: 13-18.12.2011 Locatia: Ukraina, statiunea Bukovel Scopul: ski alpin Trupa: Chistine si Dan – Este decembrie! Hmm… a mai trecut un an… Mai avem cateva zile de concediu si vrem sa profitam de ele. Christine vrea sa face ceva mai deosebit… si ma provoca sa aleg ceva mai special. Ma uit pe harta… si vad Ukraina! Mama! Asta da locatie! 😛 Sau nu? Vorbesc cu Palosh care imi spune de o statiune de ski, si „beculetul” s-a aprins! Acolo mergem! Cautam pe internet si gasim un site oficial destul de ok a statiunii Bukovel. De cazare se ocupa o agentie care cu greu gaseste un hotel. Am plecat marti din Medias spre Bukovel, adica ~ 460 de km via Cluj – Baia Mare, iesind din tara pe la Sighetul Marmatiei. Drumul prin Romanie e asa cum il stiti… dar avem un avantaj, adica avem de data asta statie si „colegii” ne comunica orice miscare a politiei deci innaintam rapid si sigur spre „teritoriul inamic” al Ukrainei. Totul bine si frumos pana ajungem la granita! Cand te inveti cu binele… uiti ca se poate si rau! Ne punem la coada.. si stam… in fata noastra sunt doar vreo 15 masini, dar innaintarea se face… super incet. Se intra cate 6 masini in zona de granita pe partea Romaniei, vine un granicer plictisit si se uita la numarul masini… pleaca! Revine o tanti dupa cateva minute si noteaza numarul masinii… te intreaba incotro! Pleaca! Stai… vine granicerul… iti cere actele (pasaport, carte de indentitate a masinii si cartea verde a masinii masinii)… se uita lung si relaxat la fiecare! Pleaca… mai trec ceva minute si vine sa ne intrebe unde mergem si ce avem in masina! Deschisi portierele si portbagajul! Se uita ca boul la schiri, clapari… doua genti mari si un cos cu mancare… asta pentru inca cateva minute! Te intreaba: ce ai in geanta? Pai haine! Dai sa deschizi ca te grabesti si sa te lasa in pace! Aaa nu mai e nevoie! Pleca si peste alte cateva minute crezi ca ai scapat! Da de unde! Ajungi la ukrainieni! Acolo repeti procedura…. vine un tip… ii dai pasaportul… se uita… lung…. te intreaba ceva in ukraineana… hmm.. tu raspunzi politicos: „Sorry English!”… relaxat iti mai zice odata tot in ukraineana! No ce vrea asta! Ma dau jos si deschide usile si portbagajul! El tot zice in ukraineana… eu… raspundeam: „SKI Bukovel!” si treaba asta se repeta de cate ori te intreaba sau zice cate ceva! Pleaca! In fata mea e un roman si il intreb totusi care e procedura! Imi explica ca trebuie sa te opresti la doua ghisee si un control. La fiecare dai spaga de 2 lei si areti actele pentru vize… si altele. In fine! Dupa aproimativ 2 ore si 40 de minute suntem in Ukraina! Teritoriul „inamic rusesc”! Ne oprim chair dupa granita, conform recomandarii romanului cu care am vorbit, la ceva magazine sa schimbam bani, adica sa cumparam grivini (pe net 1 leu = 0,41 grivini). La ei… 100 Euro = 1045 grivini! Nici nu am mai calculat cat vine. Am schimbat 150 de euro de persoana si gata eram. Drumul este usor sinistru… prin ceva sate mici si saracacioase, mai ales la lasarea serii, asa par. Pe drum masini Lada vechi care circula cu 30 km la ora! Cei aproximativ 100 de km pana in Bukovel i-am facut mergand tot cu 60 km la ora, fie ca eram prin localitati, fie erau curba, fie ne era frica de radar… In fine! Pe la ora 19:00 eram in statiunea Bukovel. Cautam Hotel Fiesta… dai un sus.. dai in jos… intreaba… si dupa vreo 30 de minte il gasim. O locatie foarte frumoasa, cu cabane din lemn! Intram si dam peste admistratoare! Bucurosi mai ca sa o luam sa o „pupam” incepe sa-i explicam: Romania! Reservation! Tourism Agency! You know?….. liniste!… Niet! Pas…. deci… nu stiti de noi? NU! Reluam: Romania! Reservation! Tourism Agency! si ii aratam voucher-ul! Nu stie nimic de rezervare.. de noi… ca trebuei sa vina 2 romani! Pune mana pe telefon si suna.. cred la fiul ei care o mai rupea pe engleza. Ii explicam tipului ce si cum.. dar care… ne spune: „Nu ne nici o problema! Stati la noi costa 500 de grivini pe noapte”! Stai prietene! Noi deja am platit la agentie toata suma! Noroc ca aveam un numar de contact de la ceva agentie intermediara din Ukraina la care sunam si pana la urma se clarica situatia si suntem cazati. Camera este chocheta si mare. Pff…. e bine si asa rau. Acum putem sa ne relaxam! A doua zi ne trezim amandoi raciti rau de tot. Christine cu super febra si frisoane! Minunat! Dormim toata ziua si seara iesim in recunoastere. In urmatoarea zi iesim sa recuperam skiul pierdut!
Hai Hui la Cabana Turnuri – Fagaras
Hai Hui la Cabana Turnuri – Fagaras
Data: 12-13.11.2011 Locatia: M-tii Fagaras Cabana Turnuri si Podragu Scopul: tura de socializare cu preteni multi si dragi Trupa: 15 persoane din 5 localitati: Brasov, Medias, Iasi, Cluj, Timisoara (Palosh, George, Bobo, Christine, Corina, Alina…) Foto: Corina, Bobo, Adrina, John, Florin – Desi ne batea gandul la o tura in Cindrel zona Iezerelor, vineri dimineata vorbesc cu Palosh. Vine din Timisoara sa mearga in Fagaras cu o trupa mare de oameni „stimulata” de vechiu si dragul meu prieten George. Va dati seama ca planul s-a schimbat la 180 de grade si sambata dimineata plecam din Medias spre Victoria, punctul de intalnire. Trupa a fost foarte mare si toti au fost oameni de nota 100%, tineri si foarte energici, dornici de aventura si distractie.
