alpin

Oglinda verde din Iezerele Cindrelului

Publicat pe Actualizat pe

M-tii Cindrel cu al sau refugiu

Data: 18.08.2019

Scop: Drumetie

Trupa: Aniko, Corina Fodor cu ai iei colegi

Dupa accidentul cu bicicleta si pauza de vreo 8 saptamani de mers pe munte am zis ca e timpul sa pun piciorul pe poteca, asa ca am mers la o socializare in M-tii Cindrel. Duminica am urcat pe un forestier lung si apoi am inceput sa urcam spre refugiul de sun Iezerele Cindrelului cu tinta finala lacurile glaciare deosebit de frumoase de sub creasta.

Am urcat de la masina aproximativ 1:30 – 2 ore pana la refugiu si inca aprox 50 de minute pana la lacuri. Vremea excelenta, privelistea si frumusetea apei cristalin-verzuie ne-a incantat si bucurat.

Si mai bucuros am fost eu cand am vazut ca nu ma doare nici mana nici spatele :). Yupppiiii!

Toamna pe cararile Bucegilor

Publicat pe

Spre Saua Strunga pe cruce rosie

   Data: 14-15.10.2017

Locatia: M-tii Bucegi – Moeciu-Saua Strunga

Trupa: Abel, Aniko si Caba

Este weekend de toamana cu vreme buna si aer curat. Crestele muntilor au primit botezul primului strat de zapada, dar soarele ne aduce aminte ca inca e doar octombrie.

Stiam zona Meciului si alegem sa petrecem un weekend in familie cu o plimbare spre Saua Strunga. Am ales sa urcam pe cruce rosie, un traseu ce nu il mai parcursesem, si uite asa… lipa lipa dupa 2:30 ore eram sus. O masa copioasa cu multa slanina si ceapa si apoi coborare prin Poiana Gutanului. Multe amintiri din zona: 4Munti, Marathon 7500… o poteca si un peisaj de vis. Clipe frumoase in familie, zambete si o miscare care ne-a cazut la fix!

Va iubesc dragii meu :*

Pregatire pentru MPC – in recunoastere

Publicat pe Actualizat pe

Pregatire pentru MPC – in recunoastere

Data: 18.09.2015

Locatia: M-tii Piatra Craiului

Traseu: traseu MPC – Botorog-Folea-Funduri-Spirlea-PlaiulFoii

Trupa: eu si Aniko

Peste doua saptamani urma ca Aniko sa alerge primul ei maraton, si nu oricare ci MPC. Un maraton consacrat, deosebit pentru tot ce inseamna miscare, alergare, lume buna dar si pentru splendorile Pietrei Craiului.

Ne-am decis  sa mergem intr-o recunoastere a traseului pentru o pregatire mai buna, mai ales din punct de vedere psihologic dar si tactic. Ne-am bucurat de vremea superba, ba chiar pe urcarea spre Funduri am suferit de cald la cele 28 de grade de afara. Am povestit si i-am aratat diverse puncte cheie a Craiului: varfuri, vai, padini, refugii… Am facut poze si am petrecut o zi de neuitat. Dupamasa in jurul orei 18:00 am ajuns in Plaiul Foii unde am mancat o ciorba si am prins o masina care ne-a dus in Zarnesti.

Acum stiam ce ne asteapta! 🙂 Mai multe in postul dedicat concursului 😛

Daca vrei sa schiezi… mergi in Austria – Isghl

Publicat pe Actualizat pe

Daca vrei sa schiezi… mergi in Austria – Isghl

Data: 7-14.03.2015

Locatia: Isghl – Austria

Scop: ski alpin

Trupa: Aniko, Vlad O., Coste, Razvan, Christine, Bogdan, Ela, Alex…

Dupa cum am mai spus… in Romania ne dam pe skiuri, iar daca vrem sa skiem trebuie sa ne orientam mai spre… Alpi. Anul acesta am ales ca si locatie zona Isghl care ofera 238 km de partii amenajate (nu cred ca are Romania km de autostrada atatia…). Se skiaza de la altitudinea maxima 2850 m si esti cu un pas in Austria altul in Elvetia.

Toate laudele nu au fost de prisos iar ce am gasit acolo in ceea ce priveste instalatii, divesitatea partiilor, organizare, ma face sa o recomand cu caldura. Zona are nenumarate zone de offpiste ceea ce o face si mai atractiva. Vremea a fost impecabila, trupa diversa iar cuvantul relaxare a definit tot ce s-a intamplat acolo. Pacat ca a trecut repede 😛

Creasta Vartopel-Arpasel si Muchia Laitei – Muntii Fagaras

Publicat pe

Creasta Vartopel-Arpasel si Muchia Laitei – Muntii Fagaras

     Data: 26-27.09.2013
     Locatia: M-tii Fagaras – Creasta Vartopel-Arpasel si Muchia Laitei
     Scop: tura alpina
     Echipa: Akos, Szobi, Ralu, Christine, Corina, Oana, Cristina, Bogdan, Vlad, Voichita…
     Foto: Caba Dan, Bogdan, Cristina Scortanu
     Urma ziua lui Szobi, iar Akos, a ales o tura speciala pentru prietenul nostru: Creasta Arapaselului.
     Ne-am stans trupa mare si frumoasa, oameni unul si unul din Medias, Cluj, Bacau, Brasov, Sibiu –  14 oameni.
Am incaput urcarea spre Lacul Capra, sambata dimineata pe la ora 9:30. Vremea a fost perfecta si lumea era bucuroasa si energica. Pe la ora 12:00 eram la Fereastra Zmeilor. Am intrat in traseu 12 persoane lucru care s-a simtit in timp. Am lucrat ca trei echipe, iar schimbul de corzi a decurs placut. Am povestit, am ras si ne-am bucurat de prieteni si de acest traseul minunat. Cu grija si tehnica necesara consider Creasta Arpaselului un traseu de alpinism bijuterie, care transmite perfect spiritul maretului Fagaras.
     Duminica am trecut in Valea Doamnei si am urcat pe Muchia Laitei in Curmatura Varoasa pana pe Varful Laita. Un traseu foarte linistit si placut,  cu un traverseu tehnic de aproximativ 40 m pe lama stancoasa matematica unde ne-am asigurat.
     Multumesc prieteni pentru tot! >:D<

Creasta Vartopel-Arpasel
Creasta Vartopel-Arpasel
Lacul Capra
Lacul Capra
La pas prin Fagaras
La pas prin Fagaras
Asigurare si indicatii
Asigurare si indicatii
Rapel din a doua ureche
Rapel din a doua ureche
La soare, inainte de prima
La soare, inainte de prima „ureche”
Panorama inainte de Fereastra Zmeilor
Panorama inainte de Fereastra Zmeilor
Copii au dat de zapada
Copii au dat de zapada
Spre Varful Laita
Spre Varful Laita
Priveliste Valea Doamnei
Priveliste Valea Doamnei
 
Urcand spre Varful Laita
Urcand spre Varful Laita
Feţele noastre spun totul
Feţele noastre spun totul
Creasta Arpasel in fundal
Creasta Arpasel in fundal

Cheile Manastirii si Rametului

Publicat pe

Cheile Mănăstirii și Rămețului

    Data: 17-19.06.2011
    Zona: Cheile Rametului si Manastirii
    Scopul: „proba” practica a unui curs montan de initiere pt. elevi
    Dupa un curs de 4 module cu mai multi liceeni din Medias, cei mai receptivi fiind elevii liceului St. L. Roth, plecam la un sfarsit de saptamana spre Cheile Rametului. Suntem vreo 22 de persoane asa ca ocupam o poiana intreaba. Voia buna incepe inca de pe drum, unii deplasandu-se cu micobuzul, altii cu masiniile proprii. Vineri seara se lasa cu povesti in jurul focului si cantece la chitara.
     Sambata dimineata pe la ora 10 plecam spre Cheile Rametului care le parcurgem pe poteca alpina ce merge prin partea superioara pe un brau extraordinar de pitoresc. Afara e foarte cald si toti asteptam intoarcerea pe care o facem prin apa pe firul vaii. Mai toti suntem ca niste „broscute” si cautam toate bulboanele cu apele mare. Ajungem la corturi flamanzi si dupa un pranz copios mergem sa cataram umpic. Punem doua manse, unde fiecare poate exersa primii pasi in escalada. Toata lumea e incantata de traseele nu foarte dificile. Seara din nou foc… chitara… mima…
      Duminica unii au revenit la escalada, iar altii am facut o plimbare ocolind prin partea stanga de curgere a apei Cheile Manastirii. O tura care a durat vreo 4 ore, in care fiecare s-a putut bronza dupa plac. La ora 16 plecam spre casa nu inainte de a ne opri in Blaj la terasa la cate o limonada… placinta…
     Sper din tot sufletul ca macar 2-3 tineri liceeni sa prinda gustul muntelui si sa ni se alature ;). Semnele sunt bune pana acum! 😀

Pe skiuri spre „Acoperisul Romaniei” – Varful Moldoveanu

Publicat pe Actualizat pe

Pe skiuri spre „Acoperisul Romaniei” – Varful Moldoveanu

         Data: 12-13.03.2011
         Zona: M-tii Fagaras (Valea Vistea Mare – Varful Moldoveanu 2544m)
         Trupa: Corina, Christine, Oana, Akos, Raluca, Szabi, Voichita, Radu si Dan Caba
         Foto: Corina Fodor
         Inca un weekend de vreme buna, asa ca plecam spre un nou varf de peste 2500 m, si nu oricare, ci cel mai semeț dintre toate, Varful Moldoveanu 2544 m.
L-am mai escaladat pe timp de iarna intr-un 1 Decembrie, acum vreo 6 ani, intr-o tura temerara cu prietenul meu Mihai Rusu. Atunci am urcat pe Valea Sambetei si am parcurs traseul de creasta pe o vreme de white-out total, ajungand in refugiul Vistea pe la ora 21:30 seara. Din pacate nu am vazut nimic din peisajul hivernal al zonei Sambata-Moldoveanu-Podragu.
        Acum insa vremea e superba, ziua s-a marit si atmosfera este foarte placuta. Suntem trupa mare de noua oameni. La ora 9:10 lasam masinile la intrarea pe Valea Vistea, langa „banca turistului”. Dupa cativa km de forestier zapada e din ce in ce mai consistenta si ne punem pe schiuri. Sunt doar doi oameni care sunt perpedes, dar nu e o problema deoarece poteca este facuta de doi turisti care urcasera mai de dimineata.
       Mergem constant fara a ne grabi. Ne bucuram de peisaj si de primavara care isi face prezenta din ce in ce mai pregnant. Prin padure sunt cateva locuri in care zapada a curs dar nu  sunt probleme. Ajungem in vreo 3 ore la limita cu golul alpin si suntem surprinsi de noul refugiu sferic din fibra de sticla. Este mare, cred ca are vreo 20 de locuri. Sa dea D-nul sa se pastreze cat mai mult si mai curat! Zapada devine din ce in ce mai mare si cei doi aventurieri perpedes incep o munca titanica. Stau cu ei de vorba sa treaca mai rapid timpul. Ajungem in zona vechiului refugiu pe un mic umar glaciar si de aici vedem cei doi turisti care coborau din dreapta noastra de sub varful Vistea. Sunt curioas daca au ajuns in creasta pe acea variata.
          Panta se accentueaza si ajungem sub zona abrupta, sub un mic umar ce urca spre „zidurile stancoase ale crestei”. Punem schiurile pe rucsaci si scoatem coltarii si pioletii. Urcam incet si prudent printre stanci, gheata si zone de zapada viscolita. Orele trec… si trec… … e placut afara, vantul nu sufla mai deloc, iar zapada reflecta lumina lunii si a cerului instelat. La ora 20:20 iesim in creasta iar la ora 20:30 deschidem usa refugiului Vistea. Ne aranjam culcusul dar nu inainte de a manca bine si a ne hidrata cu ceaiurile facute la primusuri.
          Duminica pe la ora 7:30 ne trezim si incepe forfota. Umplem termosurile cu lichide, mancam si la ora 9:10 plecam din refugiu. Lasam rucsacii in Fereastra Vistei si urcam spre Vistea-Moldoveanu. Doar Akos e cu schiurile la el. Vremea e minunata, privelistea iti fura privirea. Ajungem pe Varful Vistea Mare. Pana pe Moldoveanu se vad cateva zone mai expuse si fetele raman aici. Parcurgem matematic portiunea si la ora 11:00 suntem pe „Acoperisul Romaniei”, Varful Modovenu. Am ajuns aici: Akos, Corina, Szobi, Vlad si eu. Facem poze, iau rucsacul lui Akos care se pregateste sa coboare pe schiuri. Isi alege o lini direct de pe varf. E meserias! Respect. A coborat rapid si sigur fara ca zapada destul de putina si zona accidentata sa-i faca probleme foarte mari. Mi-ar fi placut o coborare din Spintecatura, dar fiind grup mare am fost unul din „pastori”. Un rol frumos, provocator, dar si destul de riscant. Cand iti pui pielea ta la „bataie” e cu totul altceva, dar cand esti cu altii, emotiile si adrenalina sunt cu totul altele.
         Coboram incet, foarte incet de pe Vistea dar si mai departe. Nu vrem sa riscam nimic asa ca fiecare pas e analizat cu atentie. Incurajam fetele care s-au comportat exemplar. Pentru ele si nunumai a fost o tura care cu siguranta le va ramane in minte ca fiind una „din acelea memorabile”.
         Valea Vistei e lunga, la ora 19:00 eram la masini bucurosi si fericiti de marea noastra reusita.
         Muntele ne-a lasat sa ne bucuram de splendoarea lui, dar nu fara a ne reaminti ca acolo sus suntem niste fiinte mici si firave, care, daca nu stim sa „plecam capul” si sa privim cu respect natura putem  fi ceva efemer.
        O tura intre prieteni si oameni de munte, o tura scoala, in care toti am alcatuit o echipa inchegata, care prin spiritul de sacrificiu, devotament si placerea de a fi pe munte am reusit ce ne-am propus. 
Sa auzim numai de ture adevarate!
Galeria completa foto o gasiti aici: http://www.dianthus-medias.ro/index.php?option=com_morfeoshow&task=view&gallery=5&Itemid=100024#5583880206542521361/1