Akos

Cu Eagles Club UK prin Retezat si Fagaras la ski de tura

Publicat pe

Cu Eagles Club UK prin Retezat si Fagaras la ski de tura

Data: 19-26.03.2016

Locatia: Retezat – Cabana Gentiana si Balea – Paltinu

Scop: ski de tura

Trupa: Akos ghid si 8 membrii Eagles UK

Akos a organizat o saptamana de ski de tura si am avut marea placere sa pot sa-i dau o mana de ajutor. Aveam ceva emotii mai ales pentru cele 4 zile in Retezat, in care trebuia sa asiguram partea de alimenatie in Gentiana. Asa scurt, asta a insema aproximativ 60 de kg de mancare care trebuiau duse sus si pregatita. Noroc cu Coste si Christine cu care, in doua drumuri am reusit sa caram in Gentiana toate alimentele.

Duminica, a fost prima ziua de ski in care am pornit spre varful Peleaga dar ceata si vantul puternic ne-au oprit in Saua de iarna a Bucurei.

Luni, am trecut in Valea Stanisoarei unde am urcat pana sub saua de iarna a Retezatului. Zapada era buna, dar vizibilitatea nu ne-a ajutat mai deloc. Marti, am pornit increzatori spre Valea Rea dar am optat sa urcam pe varful Pietrele.

Au fost trei zile active dar in care nu am avut norocul unei vremi favorabile. Am coborat din Gentiana pe o ninsoare ca in povesti si lasand in urma aproximativ 30 de cm de powder.

Urmatoarea destinatie au fost muntii Fagaras, zona Balea. Dupa peripetii si emotii cu microbuzul inchiriat am ajuns cu bine la Balea Cascada unde cu o mica eschiva am putut urca cu telecabina sus la cabana Paltinul unde ne-am cazat.

Joi, am skiat in zona Vaii Doameni, iar vineri am skiat pe Valea Balii pana sub serpentine si inca doua coborari din Curmatura Balii. Seara la ora 18:00 impreuna cu Joe Indianul, Akos, Brighite si inca un prieten am mai dat o coborare de milioane pe Valea Balii. Cei 350 m diferenta de nivel de sub serpentine i-am facut cu Joe si Akos in urcare in 29 de minute dupa o urcare in viteza. 🙂

Vineri, la ora 6:50 impreuna Akos am mai profitat de o coborare in powderul de 40 de cm in Valea Balii. La ora 8:00 eram la masa urmand ca la ora 9:00 pe o vreme de milioane sa coboram cu destinatia aeroport Sibiu.

O experianta foarte frumoasa in care am incercat sa fim cat se poate de apropiat de prietenii in Anglia. Sa le aratam frumusetiile Romaniei si sa le transmite energia noastra. Ii mai asteptam cu mare drag pe la noi.

Multumesc frate Akos pentru o saptamana de vis pe skiri!

Skiind de pe Retezat

Publicat pe

Skiind de pe Retezat

Data: 27-28.02.2016

Locatia: M-tii Retezat

Scop: ski de tura

Trupa: Akos, Vlad si Caba

Iarna lui 2016 din punct de vedere a zapazii a fost un dezastru. 😦 Asa ca, tot ce ne-a ramas, este sa speram ca poate vine zapada de primavara :)).

Am plecat spre Muntii Retezat cu Akos si Vlad desi vremea se anunta inchisa si fara precipitatii. Vroiam sa facem doua ture de recunoastere pe skiuri de tura in zona Lacul Pietrele spre Varful Retezat si Saua Pietrele spre Valea Rea. Ca in vremurile bune, ceasul a sunat la 3:30 si la ora 5:10 ne-am intalnit in Teius de unde am plecat cu o singura masina. Pe la ora ~7:45 eram in Carnic de unde am pus skiurile pe rucsaci si am urcat in Gentiana unde am ajuns dupa 1:45 ore. Dupa o masa buna am pus skiurile in picioare si am urcat spre Lacul Pietrele. Vremea era insorita si zapada neasteptat de buna, peste stratul de zapada vechi foarte inghetat, acum aveam ~10 cm de powder nins cu ceva zile inainte.

Am urcat in Saua Stanisoarei si apoi pe curba de nivel in urcare am iesit in saua de iarna a Retezatului. Pana pe varful Retezat ne-am strecurat pe limbile timide de zapada. Akos a intuit un culoar superb pentru coborare pe care l-am studiat si „beculetul” s-a aprins 🙂

Poze pe varf si la vale. Ajungem deasupra de linia celui de-al doilea valcel si studiem zapada. Akos coboara urmat de Vald. Se opresc, si pentru siguranta, verifica profilul zapazii. Dupa  30 de minute de munca elaborioasa decidem ca zapada este stabila si putem cobora. Ceata a disparut asa ca am putut savura o coborare plina de adrenaliana. Am reusit o linie superba!

Am revenit la Lacul Pietrele de unde am urcat prin ceata densa pana sub Saua Bucura de unde am skiat foarte bine pana in Bordul Tomi.

Duminica am urcat in Saua Pietrele spre Valea Rea si am descoperit caldarea secundara a Vaii Pietrele care are niste culoare foarte frumoase pentru ski.

Am coborat la masina fericiti ca am avut o tura neasteptat de buna, ca pe vremuri.

Ca si surpriza ne-am intalnit cu doua persoane total speciale a lumii alpinismului si anume: Leslie Fucsko si partenerul lui Camerzan Emilian (Espo). Respect baieti pentru ce faceti!

Multumesc prieteni pentru tura 😉

Adrenalina Fagaraseana – Creasta Arpasel-Vartopel de la V-E si Piscul Balei

Publicat pe Actualizat pe

Adrenalina Fagaraseana – Creasta Arpasel-Vartopel de la V-E si Piscul Balei

     Data: 03-04.11.2012
     Locatia: M-tii Fagaras
     Trasee: Balea Lac-Lacul Capra-Creasta Arpasel-Vartopel-Fereastra Zmeilor si Piscul Balei-Saua Doamnei
     Trupa: Corina, Christine, Voichita, Vlad, Akos si Caba
     Foto: Corina, Akos, Caba
     Visam la aceste ture de multa vreme. Nu le-am facut pentru ca nu avem cu cine, nu ma simteam pregatit… Cand a propus Akos aceasta iesire am stiut ca acum este momentul. Am vanat vremea buna si desi e destul de tarziu in toamna am avut noroc de o vreme perfecta: soare, caldut si fara vant. Doar partile nordice erau acoperite cu un strat de bruma/zapada.
      Vineri seara trupa de priteni din Cluj: Akos, Voichita si Vlad ajunge in Medias si ii cazez la mine sarbatorind cu paine de casa, slanina, ceapa si un vin bun, iar desert: pizza :). Sambata dimineata plecam pe la ora 5:45 spre Balea si la ora 8:00 eram la Balea Lac. Ne-am pregatit echipamentul si am plecat spre Saua Caprei cu directia Spintecatura Arpaselului, Akos preferant sa parcurgem creasta de la V la E, adica sa cataram pragurile cele mai mari de pe traseul.

Spre Saua Capra
In spintecatura Arpaselului catarand spre varful Spintecaturii

La ora 10:00 eram in Spintecatura, Akos plecand cap de coarda pe prima lungime care ajunge pe Varful Spintecaturii dupa aproximativ 50 de m. Corina pleaca a doua dar la un moment dat ajunge in cel mai dificil pas in care trebui sa travesezi usor spre dreapta. Pasajul este putin pe spate si Corina a preferat sa treaca tinandu-se de o bucla. S-a auzit un scurt chiuit si am vazu-to atarnand suspendata in aer cu bula cu pitonu cu tot in mana. :D. S-a redresat si dupa inca cateva incercari a decis sa coboare. A treia a fost Christine care m-a asteptat la traversare sa vada pasii. Am prins o bucla de o cordelina lasata intr-un piton si asa am iesit destul de mult spre dreapta sa pot prinde cu incredere pragul de deasupra mea, reusind sa urc. Am convins-o pe Christine sa coboare desi stiu ca isi dorea foarte mult, asa ca fetele ne-au asteptat in Fereastra Zmeilor. A urmat Vlad si uite asa echipa de trei, cei care am continuat creasta Arpaselului la ora 12:20 eram pe Varful Spintecaturi plecand legati mai departe. Ne-am deplasat destul de relaxati mergand concomitent, doar la pragurile stancoase am catarat filati de Akos de sus din regrupari.

Pe creasta Arpaselului cu vedere spre Varful Arpasul Mic
Vlad cel mare 😉
Pe ingusta creasta a Arpaselului

Am rapelat intre Urechile Iepurelui si am catarat urechia E-stica care desi pare impresionanta ofera prize bune. Am ajuns pe Varful Fantanii continund sa descataram Creastra Vartopel. Acesta zona mie mi-a placut foarte mult, pentru ca este destul de accidentata si ingusta fiecare pas trebuie foarte atent gandit. Cu atentie si vreme buna, mergand cu o echipa experimentata este o placere aceasta tura.

Clujenii mei faini 😉
Peisaj alpin Fagarasan
Cu grija, pe lame stancoase

Desi am crezut ca am scapat inainte de Varful Vartopel am mai avut de descatarat o lama ingusta de stancarii, iar urcarea pe varf a fost acoperita de zapada/bruma care face inaintarae foarte alunecoasa. Am coborat cu grija si ne-am bucurat de fiecare pasaj si mai ales de privelistea oferita de maretul Fagaras cu ale lui varfuri, creste si muchii superbe.

Muchia Albotei ne asteapta
Suntem acolo sus.. pe una din Urechile Iepurelui
Zile superbe de toamna tarzie
Mici mici dar voinici 🙂

La ora 16:15 eram in Fereastra Zmeilor cu zambetul pe buze felicitadu-ne reciproc. Am pleact spre Balea unde am ajuns dupa o coborare ca un derdelus plina de zapada inghetata. La ora 18:00 eram la Balea Lac unde ne-am cazat la vechiul refugiu salvamont, unde am gasit niste oameni foarte caldurosi si primitori.

„Poza cu rama” in Fereastra Zmeilor
     Duminica ne-am trezit tarziu neavand un plan precis si mai ales auzind vantul care batea destul de bine. La ora 10:00 ne mobilizam siiesim din refugiu hotarand sa urcam Psicul Balei spre varful Lespezilor urmand un picior secundar care este folosit mai mult la retragerea alpinistiilor din muchie. Noi am decis sa urcam pe acolo, desi spre final am ajuns pe niste fete mai dubioase. Ne-am regrupat sus si dupa un moment de relaxare am pornit spre Saua Doamnei peste Varful Lespezilor care coboara spectaculos si destul de abrut.

In piscul Balei aproape de Varful Laspezi
Ce priveliste…
Trupa in formatie completa 🙂

Sunt mai multe praguri care trebuie descatarate cu grija, dar traseul este foarte placut si incitant.

Akos, deschizatorul de drumuri
Descatarand Varful Lespezi
Trupa frumos insirata si ascultatoare 🙂
Semicoarda salvatoare
Piscul Balei
Respect si multumiri frate
Echipa cea viteaza

Ajunsi in Saua Doamnei am coborat spre masini un ne astepta Voichita cu nerabdare… si am pornit spre casele noastre..

O ultima privire spre traseul de azi
     A fost un weekend plin de adrenalina in care am reusit doua trasee mult dorinte. Creasta Arpasel-Vartopel de la V la E si Piscul Balei sunt doua zone care trebuie parcurse dar cu echipamentul adecvat, cunostintele necesare, pe vreme buna dar mai ales cu oameni priceputi si frumosi cum am avut eu norocul sa am parteneri in acesta tura. Toate acestea pentru niste amintiri care sa ti lea duci aminte cu entuziasm peste mult, multi ani.
      Multumesc prieteni pentru inca o experianta plina de adrenalina in muntele rege, Fagaras.

Parangul Mare 2519 m, pe skiuri de tura

Publicat pe Actualizat pe

Parangul Mare 2519 m, pe skiuri de tura

          Data: 26-27.02.2010
          Zona: M-tii Parang
          Scop: escaladare Vf. Parangul Mare 2519 m pe schiuri de tura
          Trupa: Akos, Christine si Caba Dan
     Saptamana trecuta, zapada a tot cochetat cu noi dandu-ne periodic sperante ca sezonul de schi nu s-a incheiat. Pe joi ne hotaram sa mergem in Parang. Un munte tare frumos, curatel si destul de linistit. Stiam ca nu sunt probleme tehnice mari si chiar daca zapada era mai „dificila” se putea merge matematic pe creasta, scapand in acest fel de multe „batai de cap”.
     Vineri, vorbesc cu Akos care mai trebuia sa vina cu doi prieteni din Cluj. Imi spune ca cei doi au sunat in Parang la salvamont si le-au recomandat prieteneste sa stea acasa caci zapada este foarte mare, aproximativ 70 de cm si gradul de avalansa este 4. Imediat imi dau seama ca ceva nu „se potriveste”. Ma uit pe webcam si se vad doar vreo 20 de cm de zapada. Eu sunt destul de hotarat sa mergem si sa vedem la fata locului.  Am asteptat zapada si acum ca a venit noi dam inapoi?
       Sambata la ora 5:50 eram in Teius de unde il iau pe Akos (venit singur).  Pe la ora 8:30 eram la telescaunul ce urca in Parang. Zapada pe acolo are undeva la 30 de cm prin padure in zonele ferite de soare. Urcam increzatori si ne cazam rapid. Mancam ceva si la ora 10 plecam de langa Statia Meteo. Trecem pe la Salvamont sa ii anuntam ca urcam. Ies in fata cladirii vreo 5 salvamontisti care se uita cam ciudat la noi… „Unde vreti sa mergeti mai baieti?” „Pe Parangul Mare! Daca zapada si vremea o sa ne lase.” Soarele si cerul senin ne dadeau aripi, deci doar zapada „super mare” ar mai fi putut pune probleme. Dupa cateva secunde bune in care ne-au analizat si pe noi si echipamentul, si dupa ce am confirmat ca avem la noi coltari si pioleti care s-ar putea sa-i folosim la urcare pe Carja primim acceptul de a incerca.
       Urcam destul de sustinut pana aproape pe Varful Parangul Mic. „Super zapada” se doveste a fi o „mini zapada”, adica avea o grosime care intre 3 si 10 cm. Mergem aproape matematic, urcand constant. La refugiu din Carja ne punem schiurile pe rucsaci si ne luam coltarii. In refugiu este un cort. Vazusem de departe doua persoane care urcau spre Varful Carja. Aveau cam 1:15 min avans. Urcam pe urmele lor. Sus pe Carja zapada este umpic mai mare in sensul ca nu mai trebuie sa avem grija ca ne zgariem schiurile. 🙂
       Din pacate intram in ceata, si vizibilitatea este destul de redusa dar ne permite totusi sa intuim creasta matematica. Ii prindem pe cei doi baieti din fata. Unul e din Brasov si unul din Targul Jiu (daca nu gresesc). Schimbam cateva vorbe, mancam un baton si plecam din nou prin ceata. Timpul ne cam preseaza. E deja ora 14:30. Akos e in fata si are un ritm tare bun. Inaintam sistematic si la un moment dat vad un stalp indicator. Ma opresc, si merg la el, descoperindu-l de zapada. E indicatorul de Varful Parangul Mare. O ce repede am ajuns. E ora 15:00 exact 5 ore de la plecarea noastra din cabana. Dupa 5 minute apar si „colegii nostrii de creasta” si facem pozele binemeritate. Din pacate nu ne putem bucura de privelistea care ne inconjoara. Ne felicitam si pornim la vale. Urmele fiind facute distantele curg repede. Coboram din nou Carja cu coltarii. De aici, de la refugiu, din nou suntem sub nori si simtim razale calde ale soarelui.Statiunea pare aproape dar mai facem vreo 1:30 pana jos. Zapada este mica si ne alegem cu grija trasa de coborare. Dupa 8 ore de traseu suntem jos. Suntem cam insetati asa ca trecem rapid la hidratare. Bere, Cola, apa minerala… orice prindem lichid golim. Christine a urcat si ea si facuse cateva ture pe… asa zisele partii „amenajate” ale Parangului. Este socata! Pai dupa ce vi din Austria si vezi ce e aici… mi-e si rusine sa descriu. Cum motoul blogul meu este: „Un gand bun despre Munte-Bike-Ski…” nu o sa incep sa va povestesc ca mi-e rusine de ce e pe acolo… ca partiile sunt.. sau defapt nu sunt… ca ar fi atat de multe lucruri care cu bun simt, vointa si un minim de bani s-ar putea face… un singur lucru vreau sa spun: „Pacat!” Zona este superba, peisajul e de vis si potentialul este imens!
        Duminca urcam din nou in Zona Parangului Mic. Vremea e impecabila si ne gandim ca acum ar fi fost de facut creasta. Ne bronzam si ne bucuram in liniste admirand masivele ce ne inconjoara: Retezat, Godeanu, Mehedinti, Sureanu, Cindrel, Lotrului, Fagarasul…
        Pe la ora 14:30 ne luam „jucariile” si coboram. Zapada in zona padurii este destul de frumoasa si ne bucuram de powder desi nu stiam pe unde sa coboram exact. Uite gradina… uite gardul… sari „parleazul”…. asta da sport extrem. Numai in Romania se poate asa ceva.
        O tura frumoasa, in care, dupa ce am „muncit”  am fost foarte multumiti de rezultat! Deja ne zboara gandul spre urmatoarea tura! Oare unde va fi zapada buna de mers? Va voi anunta saptaman viitoare 😉

Primul meu traseu de alpinism

Publicat pe Actualizat pe

Primul meu traseu de catarare/alpinism in Cheile Aiudului

Traseul Memorial Adrian Chifa – gradul 7+ cu 3,5 lungimi de coarda

        Data: 5-6.06.2010
        Locatia: Cheile Aiudului
        Scop: escalada si alpinism
        Trupa: din Cluj, mentorii: Akos cu Tunde, Szobi cu Raluca, din Medias: Feri, Flo, Diana, Lotzi, Catalin, sefa lui Feri si surioara, din Mures Huni cu Oshy
        A mai trecut un weekend frumos in care, dupa cum am promis, am fost din nou in Cheile Aiudului la catarare. Trupa mare si vesela. Eu am plecat in Cluj de vineri, si am fost gazduit regeste de Akos si Tunde care a facut o pizza de vis, sa nu mai zic de tuica de pruna bauta de pofta de mancare :P.Exersand
        Sambata dimineata plecam pe la ora 9 din Cluj si pe la 11 ne intalnim cu toti in Cheile Aiudului. Urcam in Poligonul de catarare si incepem sa ne pregatim. „Instructorii” pun vrea 4-5 manse pe care ne dam toata ziua pana ne saturam. Am catarat: Easy Girl 6-; Gemini 7-; Gipsy 5+; Don’t worry 7-; Colt Alb 6+; Mumf 6- (preferatul meu din aceasta zona :P) si mi-am rupt in „spurcaciunea” de traseul Toledo 6- care nu mi-a placut deloc desi l-am facut dar nu cu placere; poate eram deja la final si eram obosit si nemancat :P! Scuze puerile :)).
        Pe la ora 19:00 eram la corturi si ne-am pus pe mancat si hidratat cu Timisoreana. Am adunat lemene, si am stat pana le la ora 24:00 la foc si la chitara. Tare dor imi era de asa ceva.  
       Dimineata la 8:00 trezirea! Facem doua echipe, Feri cu Szobi si eu cu Akos si plecam sa facem in sfarsit ceva trasee adevarate de mai multe lungimi de coarda. in Traseul Andrei ChifaAlegem Amurgul si Prieteniei amandoua de 3,5 lungimi de coarda si gradul 6. Noi, eu cu Akos intram in Prieteniei, dar deja la prima regrupare ne dam seamam ca am intrat in ceva traseu mai in dreapta (Adica Memorialul Adrian Chifa cu gradul de 7+ :P). Akos stapan pe sine si incantat la maxim merge mai departe pe acest traseu urmarind atent spiturile destul de noi. Traseul merge matematic pe un picior stancos catarand meticulos toate fetele indiferent de inclinatie. La un moment dat Akos imi  spune: iti las scarita ca aici e un pasaj mai greu si sa poti sa-l treci fara sa te chinui! OK!? Atunci am inceput sa-mi pun intrebari! Oare o sa pot sa merg mai departe? Teorie stiu… cum trebuei sa folosesc echipamentul… scarita dar era pentru prima data cu adevarat:). Akos ajunge in regrupare si imi da semnalul ca pot sa plec! Urc usor la incepus si ajung la scarita! Pun piciorul… ma trag.. ma imping.. si trec! Super! Nici nu a fost asa greu pe cat credeam. Ajung in regrupare!
         Urmeaza a 3-a jumatate de lungime! Aici nu sunt probleme mari! Regrupam din nou! Ultima lungime e din nou mai grea.. pe o fata destul de verticala si saraca in prize. Akos imi lasa scarita unde incepe greul si incep sa urc! Rambo daca m-ar fi vazut ar fi murit de ciuda! Ma rup in scheme si urc sustinut pas cu pas. Mut scarita.. ma trag.. la un moment dat.. imi dau seama ca ma tineam doar intr-o mana cu cealalta scotand carabiniera scaritei.. si cu picioarele semisuspendate! Sunt tare :P.
        Iesim sus unde ne intalnim cu Feri si Szobi. Si traseul lor a fost frumos si sunt multumiti de realizare. Coboram la corturi sa mancam! Pe la 12 mai facem cateva manse in zona Coltul Bogza si anume: Extrema de mijloc 5+ si Extrema Dura 6-; asta pana la ora 17:00 cand o luam incet spre casa. 
O tura superba, in care am facut ceva in premiera. Am fost multumit de prestatia mea si ma face sa sper cat mai repede sa ma vad in ceva pereti! Ca si secund inca :P.in sus!