Explorarea Argentinei – Prin Mendoza, savurand bunatatile culinare, incercand bogatiile viticole si luand pulsul vietii argentiniene

Explorarea Argentinei – Prin Mendoza savurand bunataturile culinare, incercand bogatiile viticole precum si luand pulsul vietii argentiniene

    Data: 28-30.01.2012

    Locatia: Mendoza – Argentina

    Scopul: refacere totala! mancat, baut, dormit apoi luand pulsul vietii argentiniene

-

    Dupa ce am petrecut 17 zile pe munte, iata ca am ajuns din nou la civilizatie, adica in orasul Mendoza. Aici am avut parte de o primire calduroasa, adica afara erau + 35 de grade. Acum 3 zile eram pe varful Aconcagua si aveam temperaturi de – 30 de grade.

    In prima faza tot ce vroiam era sa mancam si sa bem la cererea organismul. Am iesit la o scurta plimbare pe strazile aglomerate ale zonei centrale. Aici in Argentina magazinele sunt inchise pe timpul dupa-amiezii adica de la ora 11 pana la ora 17:00 din cauza caldurii si a pauzei de masa. Forfota si viata incepe cu adevarat de pe la ora 19:00 cand parca de nicaieri, ca si furnicile, apar o multime de persoane care invadeaza strazile.

Intre munca si distractie!

     Prima oprire a fost la o terasa unde am mancat fiecare dupa pofta. Cartofi pai cu doua pulpe de pui si o bere buna au fost prima mea optiune. Nu de alta dar sa se acomodeze stomacul din nou cu mancarea adevarata .

Radem si zambim dar ne este o foame...

     Am cumparat mai multe fructe cu care ne-am rasfatat: fructe de cactus, mandarine, struguri, pepene rosu… Toate au fost delicioase. Locul preferat de noi a fost terasa hotelului care era un loc linistit unde la umbra unui lamai sau la racoarea serii puteam sa stam la povesti si sa degustam vinurile Argentiniene. Zona Mendoza este una foarte renumita din punct de vedere al vinurilor recunoscute international. Nu am putut sa ne lasam mai prejos si am incercat mai multe sticle… alese dupa ochi, soi sau pret. Concluzia mea a fost ca tot vinurile noastre sunt mai bune! Asta cat ma stiu eu… adica spre deloc ). Oricum vinurile argentiniene sunt foarte aromate, cel putin cele albe, parca prea dulcege si savuroase.

     Am avut surpriza placuta sa stam pentru o noapte cu alti trei clujeni care urmau sa urce pe Aconcagua. Am impartasit impresii si idei de abordare. Am aflat nu de mult ca au reusit toti trei varful si tinem sa-i felicitam . Socializarea a fost una benefica judecand dupa ora la care am mers la somn adica pe la ora 1:00.

     Urmatoarele zile le-am petrecut colindand majoritatea strazilor si magazinelor de suveniruri.

Articole traditioanale argentiniene

Cani speciale pentru MATE, un ceai traditional

Lingurile pentru MATE, adevarate bijuterii

Uleiuri de masline, dulceturi si alte specialitati din fructe

Pulovere si poncho-uri din lana

Preturile erau destul de mari asa ca in multe cazuri ne-am multumit cu privitul.

Intr-una din zile am plecat  intr-o mica excursie vizitand doua ferme viticole si una de masline. La cele viticole marea “provocarea” era proba degustarii de vinuri care s-a dovedit una de probare a unor pahare usor umezite cu vin! ) Legat de procedeul de facere a viului… noi romanii nu prea am avut ce noutati sa asimilam!

     Am vizitat un parc mare cu vegetatie luxurianta dar cel mai placuta era viata de noapte de pe strazile centrale si de pe aleile Parcul Independencia.

Un parc superb unde ne-am pus jos pentru somnul de amiaza

Aici lumea venea si isi prezentau exponatele facute manual: picturi, produse de pielarie, lantisoare, dar si bratari si cercei din lemn, argint, pietre semipretioase dintre care se distingeau obiectele care utilizau piatra nationala a Argentina numita: rodocrosita.

Artifacte unicat

     Ca sa ne refacem cum se cuvine, intr-una din seri am mers la un restaurant renumit pentru mancarea lui si mai ales pentru faptul ca era “all you can eat”, adica “manaci cat poti, plateste o suma fixa!”. Va dati seama ca am iesit ca betivii sprijndu-ne unii de altii si tinundu-ne de burta ). Am incercat friptura de vita, vinul rosu, salate, ficatei, garnituri si tot felul de paste, si feluri de orez. Prajiturile si fructele au pus capac burtilor noastre dornice de bunataturi, dar neincapatoare pentru cate am fi vrut macar sa incercam!

Poftiti la gratar! Astia cred ca sunt romani!

    

Si eu din care sa incerc?

Argentina este o tara in curs de dezvoltare si acest lucru se simte. Rata natalitatii premature, adica incepand de la varsta de 14 ani este ceva care observi peste tot pe strada. Contrastul intre cei bogati si cei saraci este la fel de mare ca si la noi… doar ca noi romanii stam bine, in sensul ca suntem cam cu 10 ani inaintea lor. Daciile noastre 1300  (adica Renault) sunt peste tot dar si Dacia Sandero StepWay.

Dacia e de baza!

Orasul este impanzit de McDonald’s, cumparaturile le faci si acolo la Carrefour.

    Au fost trei zile de relaxare in care ne-am refacut si rasfatat gastronomic.

   

Multe multe bomboane portocali aveti?

Ori suntem alpinisti, ori ba?

Trupa a fost excelenta si atmosfera foarte placuta.

    Drumul spre casa de 48 de ore cu schimbat 4 avioane si tot atatea aeropoarte au culminat cu 5 ore in Madrid un aeroport nou, dar cu niste banci oribile (nu poti dormi pe ele) si totodata un aeroport foarte alambicat si extins ca suprafata. Ai nevoie de cel putin 2 ore intre avioane sa ai timp sa schimbi terminalul!

    Acasa desi erau – 20 de grade am fost intampinati de mult dorita caldura a caselor noastre si familiilor care ne asteptau cu sufletul la gura.

    O experienta si o reusita deosebita care va dainui ceva vreme in lista de: “Am facut-o si pe asta!”